Fostul șef al Consiliului Județean Giurgiu Vasile Mustățea, concitadin și coleg de partid în ALDE cu ministrul Energiei, Toma Petcu, a fost numit membru în Consiliul de Administrație al furnizorului de gaze naturale și energie electrică E.ON Energie, controlat de grupul energetic german omonim, la propunerea Ministerului Energiei, care deține aproape 32% din acțiunile companiei.
E.ON Energie este unul dintre cei doi lideri autoritari ai pieței locale de furnizare de gaze naturale pentru clienții casnici, cu o cotă de aproape 46%, potrivit ultimelor date oficiale ale ANRE, din septembrie 2016. Pe primul loc în clasament se situa Engie, fosta GDF Suez, cu peste 47%.
Mustățea a fost numit administrator al E.ON Energie în locul Dianei Codău, revocată din funcție cu aceeași ocazie. Ea a fost, până în decembrie anul trecut, șefă de cabinet și consilieră a fostului ministru tehnocrat al Energiei din Guvernul Cioloș, Vlad Grigorescu. Fost diplomat la reprezentanța permanentă a României la UE, la fel ca Grigorescu, Diana Codău este, din ianuarie anul acesta, consilier la noul Minister pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, unde se ocupă de politicile comerciale europene.
Fostul președinte al CJ Giurgiu, ex-PNL precum ministrul Energiei Toma Petcu, a fost numit membru în CA-ul E.ON Energie cu un mandat limitat, până pe 20 iunie 2017, respectiv data la care ar fi expirat mandatul predecesoarei sale. Numirea a fost la propunerea Ministerului Energiei și a beneficiat de votul în AGA al acționarului majoritar, E.ON Romania SRL, firmă controlată de grupul german E.ON.
La aceeași AGA, a mai fost decisă reducerea numărului de membri ai CA-ului de la 9 la 7, Ministerul Energiei având dreptul, la actuala cotă de deținere de peste 30% din acțiuni, la 3 reprezentanți în Consiliu. Reducerea a fost decisă după demisiile a doi administratori, câte unul din partea fiecăruia dintre cei doi acționari. E.ON poate lua decizii de unul singur în Consiliul de Administrație, dar doar cu condiția prezenței la ședință a tuturor celor patru reprezentanți ai săi.
Indemnizația netă de membru al CA-ului E.ON Energie este de 3.600 lei pe lună, rezultă din declarațiile de avere și interese ale mai multor reprezentanți ai statului în Consiliu.
Vasile Mustățea s-a alăturat ALDE în martie anul trecut, înainte de alegerile locale, după ce a fost exclus din PNL. În vârstă de 63 de ani, Mustățea este în prezent membru simplu al Consiliului Județean Giurgiu din partea ALDE. A candidat pentru un loc în Senat la alegerile parlamentare din decembrie 2016, însă fără succes. De altfel, singurul parlamentar ALDE de Giurgiu este ministrul Energiei, Toma Petcu. Mustățea a fost senator PNL de Giurgiu în legislatura 2008-2012.
Mustățea a absolvit Facultatea de Economia Industriei, Construcțiilor și Transporturilor din cadrul ASE București și a lucrat ca economist la Combinatul Siderurgic Călărași, economist, contabil șef de secție și șef serviciu la Combinatul Chimic Giurgiu, precum și ca șef serviciu la Regia Autonomă Zirom Giurgiu, producător de lingouri și aliaje din titan, devenită între timp Zirom SA.
În administrație, Vasile Mustățea a fost președinte al CJ Giurgiu din 2012 până la alegerile locale de anul trecut, iar anterior a ocupat mai multe funcții de director în cadrul primăriei și prefecturii Giurgiu, fiind la un moment dat și prefect al județului. A fost membru PNL din 2001 până în 2016.
Potrivit ultimelor informații disponibile, furnizorul de energie și gaze naturale E.ON Energie a terminat anul 2015 cu un profit net de 111,8 milioane lei, cu 19% mai mare față de cel înregistrat în anul anterior, și cu o cifră de afaceri de 4,83 miliarde lei. În România, E.ON mai controlează distribuitorul de gaze naturale și energie electrică Delgaz Grid, fostul E.ON Distribuție, la care grupul financiar german Allianz a preluat recent un pachet de 30% din acțiuni.
Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) din România, din care fac parte și E.ON și Engie, a anunțat oficial că se pronunță în favoarea amânării dereglementării prețurilor de achiziție a gazelor naturale, prevăzută în acest moment pentru 1 aprilie 2017.
După cum Profit.ro a scris în exclusivitate, Guvernul va iniția noi discuții cu Comisia Europeană privind liberalizarea prețului la gazele naturale de la 1 aprilie, după ce companiile de utilități au solicitat amânarea acestui termen. Guvernul a discutat, lunea trecută, cu parlamentarii, care ar trebui să aprobe și prin lege data liberalizării, stabilită de fostul Guvern prin ordonanță de urgență, iar membrii Executivului au decis să promoveze o nouă ordonanță care să modifice condițiile de aplicare a liberalizării prețului la gazele naturale.
Ulterior, într-un interviu acordat News.ro, ministrul Petcu a declarat că liberalizarea prețurilor gazelor naturale pentru populație se va face în două etape: piața între producători și furnizori se va liberaliza în acest an, iar etapa următoare, de liberalizare a prețurilor între furnizori și clienții casnici, se va încheia în 2021, cum era prevăzut inițial. Ministrul Energiei a susținut că, în urma analizelor ANRE, până la sfârșitul anului, prețul final al gazelor naturale pentru populație s-ar putea majora cu cel mult 8,5%. Toma Petcu a explicat, confirmând informațiile anterioare ale Profit.ro, că prima etapă de liberalizare se va putea amâna doar cu acordul Comisiei Europene, în cazul în care Parlamentul hotărăște în acest sens.
Grupul energetic german E.ON a înregistrat în 2016 cea mai mare pierdere din istoria sa, de 8,45 de miliarde de euro, din cauza costurilor separării diviziei Uniper și a suprataxei de risc legată de centralele nucleare impusă de guvernul german.
În regiunea Europa Centrală/Turcia, în care au fost incluse și activitățile E.ON din România, vânzările au scăzut cu 35 de milioane de euro, la 1,65 miliarde de euro. Cu toate că vânzările din România și Cehia au scăzut din cauza tarifelor mai mici, profitul EBIT din regiune a urcat cu 25 de milioane de euro, la 379 milioane de euro.
În România, profitul EBIT s-a redus semnificativ din cauza scăderii tarifelor pentru electricitate și gaze, se arată în raportul companiei. E.ON anticipează că profitul va continua să scadă în România în 2017, în principal din cauza declinului marjelor operaționale, pe fondul intensificării concurenței în urma liberalizării pieței.
Grupul E.ON este prezent în România din 2005 și are circa 3 milioane de clienți în sectoarele de gaze naturale și energie electrică. Compania administrează 81.000 km de rețea energie electrică și peste 20.000 km de rețele gaze naturale. La sfârșitul lui 2016, E.ON avea în România 5.464 de angajați, în scădere de la 6.175 în 2015.
