Până în 2016, un procent de 96,5% din capitalul companiei RAFO SA a fost deținut de grupul austriac Petrochemical Holding GmbH, controlat și condus de omul de afaceri rus Iakov Goldovski.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Rafinăria a fost oprită în 2008, iar firma operatoare este în faliment din 2016.
Ulterior verdictului, anunțat în exclusivitate de Profit.ro, România a inițiat o acțiune în anularea acestuia. Recent, luna trecută, a avut loc o audiere în cadrul procedurii de anulare, la Londra și prin videoconferință.
Acum, Ministerul Finanțelor vrea să achiziționeze servicii de asistență și reprezentare juridică în vederea formulării și introducerii unei acțiuni în fața instanțelor competente din Austria, având ca scop blocarea/încetarea oricărei acțiuni menite să conducă la recunoașterea și/sau executarea hotărârii arbitrale.
″Scopul achiziției constă în obținerea de către Statul român a unei soluții de admitere de către instanțele austriece a unei acțiuni de tipul „anti-enforcement injunction” menite să oblige investitorul (Petrohimical Holding GmbH) să înceteze sau să se abțină de la orice acțiune care ar avea ca scop recunoașterea sau executarea hotărârii arbitrale din dosarul ARB nr. 19/21 atât în statele membre cât și în alte jurisdicții″, se arată într-un document analizat de Profit.ro.
Instituția vrea să contracteze cel mult 5 avocați, dintre care cel puțin unul să poată depune concluzii și să pledeze în fața oricărei instanțe din Austria, indiferent de grad.
Ministerul Finanțelor derulează o consultare de piață în acest scop, până pe 31 iulie 2026.
Grupul lui Goldvoski ceruse inițial despăgubiri mult mai mari, respectiv de peste 837 milioane euro.
″Tribunalul arbitral s-a pronunțat în dosarul nr. ARB/19/21 și a decis că România a încălcat Tratatul Cartei Energiei, reținând că, prin deciziile ANAF din 21 decembrie 2015 și din 4 ianuarie 2016, de instituire a unui sechestru asupra bunurilor societății RAFO, i s-a refuzat reclamantului dreptul la un tratament corect și echitabil stabilit prin acest tratat și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/1997″, au declarat pentru Profit.ro cei de la Finanțe, în noiembrie 2024.
OUG nr. 92/1997 detaliază, printre altele, formele de protecție juridică de care se bucură investițiile străine în România, dar și facilitățile de stat de care acestea pot beneficia.
În consecință, Tribunalul arbitral a obligat România la plata:
(i) sumei de 77.944.838,17 USD cu titlu de despăgubiri la care se adaugă dobândă la rata EURIBOR la 3 luni plus 3,25% capitalizată anual de la 4 ianuarie 2016 până la plată,
(ii) a sumei de 10.938.635,78 EUR reprezentând 70% din costurile arbitrale proprii ale Reclamantei la care se adaugă dobândă la rata EURIBOR la 3 luni plus 3,25% capitalizată anual de la data hotărârii arbitrale și până la plată,
(iii) a sumei de 311.707,89 USD reprezentând costuri arbitrale la care se adaugă dobândă la rata EURIBOR la 3 luni plus 3,25% capitalizată anual de la data hotărârii arbitrale și până la plată.
În euro, sumele se ridică la valoarea totală de aproape 85 milioane euro.
″Valoarea despăgubirilor solicitate de reclamant a fost de aproximativ 887,5 milioane USD (echivalentul a 837,2 milioane euro – n.r.) – reprezentând daune materiale corespunzătoare valorii actualizate nete a planului de modernizare a rafinăriei pe care acesta susține că nu a putut să-l realizeze și a veniturilor previzibile aferente derivate din acesta″, a precizat Ministerul Finanțelor.
Instituția a adăugat, raportat la solicitarea Profit.ro de a primi o copie a hotărârii arbitrale, că la acel moment hotărârea arbitrală nu era publică întrucât, în conformitate cu art. 48 alin. (5) din Convenția pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și persoane ale altor state, ratificată de România prin Decretul nr. 62/1975, ICSID nu publică hotărârea fără consimțământul părților.
″Este important de precizat că România nu se opune publicării hotărârii arbitrale. În cazul în care Reclamantul din dosarul ARB/19/21 nu-și va da consimțământul cu privire la publicare, ICSID va publica pe site-ul instituției un extras din hotărâre, în conformitate cu art.62 alin. (4) din Regulile arbitrale ICSID″, a subliniat Ministerul Finanțelor.
Hotărârea nu este publică nici acum.
Petrochemical Holding a inițiat arbitrajul împotriva României în 2019.
"În esență, prin acțiunea arbitrală, societatea austriacă susține că, printre acțiunile/omisiunile care au determinat lezarea investițiilor sale, se numără și faptul că, după achitarea datoriilor RAFO Onești către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), această instituție ar fi inițiat o serie de procese pentru recuperarea unor datorii suplimentare, dosare care au fost soluționate în favoarea RAFO, urmare a unei hotărâri a Curții de Apel București, fapt ce ar fi determinat ca partenerii investitorului să se retragă din planurile de modernizare a rafinăriei. (...) (Reclamanta – n.r.) mai susține că România nu și-ar fi onorat un acord dat în anul 2009 privind garantarea unei finanțări internaționale, în procent de 80% din suma de 330 milioane euro, pentru modernizarea rafinăriei RAFO″, declarau în 2020 reprezentanții Ministerului Finanțelor, pentru Profit.ro.
Pe 30 septembrie 2009, președintele de atunci al României, Traian Băsescu, declara că Guvernul PDL analizează posibilitatea acordării de garanții de stat pentru eventuale împrumuturi contractate de RAFO Onești. "Se analizează acum garanții de stat pentru RAFO Onești, care este într-un proces de modernizare, după ce și-a plătit toate obligațiile istorice la stat", spunea atunci Băsescu.
Fostul președinte a făcut aceste declarații chiar în timpul ședinței de guvern la finalul căreia premierul de atunci, Emil Boc, a anunțat adoptarea unui memorandum privind acordarea unei garanții de stat de 330 milioane euro pentru RAFO.
"Am adoptat un memorandum prin care Guvernul își arată disponibilitatea de a acorda o garanție de stat în valoare de 330 milioane de euro pentru RAFO Onești, în vederea realizării planului investițional și pentru realizarea în fapt a noului lanț petrochimic RAFO-Oltchim-Arpechim. Asta va duce la salvarea a peste 1.500 - 2.000 de locuri de muncă și va contribui la realizarea unui lanț petrochimic extrem de important pentru industria și economia românească", spunea atunci actualul primar PNL al municipiului Cluj-Napoca.
Potrivit Rise Project, în 2012, banca rusă VTB s-a oferit să finanțeze RAFO, alături de acționarul majoritar Petrochemical Holding, cu garanția EximBank. Banca românească de stat ar fi pus însă condiția de a avea drept de veto la o eventuală lichidare a rafinăriei, astfel că deal-ul ar fi căzut.
RAFO Onești a intrat în faliment în 2016 chiar la solicitarea ANAF, Fiscul motivându-și cererea prin aceea că societatea nu și-ar fi respectat planul de reorganizare și ar fi acumulat noi datorii către creditori în cursul procedurii de insolvență.
Ulterior, în 2020, platforma industrială a rafinăriei a fost cumpărată de Roserv Oil (devenită între timp Roserv Green Energy), controlată de Vasile Didilă.
