S-a râs mult de ideea de a programa mașina de spălat noaptea, pentru a diminua din creșterile de consum de energie la orele de vârf de pe timpul zilei. Alinierea consumului la momentele de producție nu este însă o idee lipsită de interes, fiind considerată o formă de participare activă la eforturile de eficientizare energetică, de sustenabilitate, asemănătoare colectării selective, de exemplu. Este benevolă, contribuie la stabilitatea sistemului energetic, poate aduce economii de resurse și bani, pentru cei care o practică. Și are și un nume fancy – demand response.
În viitor, când rețelele de distribuție vor fi complet digitalizate, consumatorii vor putea opta la scară largă pentru un preț dinamic al energiei. Pentru energia consumată în afara vârfurilor de consum se va putea plăti un preț mai mic decât cel pentru orele de vârf, astfel că beneficiul va fi clar și direct în buzunarul celor care optează să facă parte activ din piața de energie. Acesta este doar unul din beneficiile oferite de procesul de tranziție.
Dar ca acest tip de beneficii pentru consumatori să poată fi o realitate, activitatea de distribuție trebuie digitalizată, iar cei 500.000 de km de rețea electrică trebuie modernizați, integrați în sisteme care presupun nu numai achiziția și instalarea de milioane de contoare inteligente, ci și transformarea efectivă a tuturor circuitelor, stațiilor, automatizări care să răspundă la informațiile colectate ș.a. Toate acestea vor fi în sarcina distribuitorilor al căror rol va fi cu totul diferit de ceea ce este astăzi. Eurelectric, asociația profesională la nivel european, a identificat nu mai puțin de 16 noi funcțiuni, activități care trebuie realizate de distribuitorii de energie în noul mod de operare a sistemului energetic, pe lângă cele 13 tipuri de activități tradiționale care rămân în sarcina lor (conform raportului Grids for speed).
Tranziția la aceste noi roluri va fi posibilă doar cu investiții masive ale căror volum și destinație sunt reglementate 100%. Altfel spus, tot acest demers de schimbare este direct dependent de calitatea cadrului de reglementare, de atractivitatea lui pentru investitorii privați și de deciziile de a recunoaște costurile acestor transformări.
Decizia recentă a Autorității de Reglementare de a stabili la 6,94% rata de rentabilitate a investițiilor (RRR) în rețelele de distribuție, sub nivelul unor investiții cu risc minim, cum sunt titlurile de stat de exemplu (7% oferă titlurile de stat Fidelis), nu este în măsură să poată asigura volumul de investiții private în rețele, astfel încât obiectivele climatice asumate de România să poată fi atinse în ritmul dorit. Prognozele arată că, pentru perioada 2025-2030, aproximativ 6 miliarde de euro trebuie atrase din surse private pentru reformarea sistemului de distribuție, pe lângă banii din fondurile europene care completează sumele necesare acestor lucrări masive. Comparativ, în perioada 2000-2024 s-a investit în jur de 0,5 miliarde euro, pe an.
Cadrul de reglementare a activității de distribuție mai implică, pe lângă rata de rentabilitate, o metodologie de stabilire a tarifelor reglementate pe care le plătesc clienții. Aceasta explicitează modul în care pot fi realizate și recuperate investițiile făcute de distribuitori, dar și structura veniturilor permise și a cheltuielilor recunoscute în tarife. Documentul se află în consultare publică și conține, la acest moment, prevederi care nu favorizează transformările necesare și nu respectă un regulament european adoptat în mai. Acesta prevede în mod explicit că metodologiile de stabilire a tarifelor trebuie să reflecte costurile fixe ale operatorilor de transport și distribuție, incluzând cheltuielile de capital și operaționale, pentru a oferi stimulente adecvate pe termen scurt și lung. Mai trebuie să asigure îndeplinirea obiectivelor asumate în planurile naționale ale fiecărui stat membru. De exemplu, metodologia aflată în consultare publică elimină stimulentul de 2% acordat în plus la RRR pentru atragerea de fonduri nerambursabile, valabil în perioada anterioară de reglementare.
Per ansamblu, condițiile propuse în metodologia de tarifare pentru perioada crucială de transformare a rețelelor 2025-2030 sunt mai puțin favorabile investițiilor, în condițiile în care prin PNIESC, pentru 2030, ne-am propus ca 76% din energia produsă în România să fie din surse regenerabile, să avem stații de încărcare pentru 850 de mii de mașini electrice, iar pompele de căldură să reprezinte mai mult de un sfert din tehnologiile de încălzire și răcire.
Metodologia de tarifare propusă și rata de rentabilitate reglementată adoptată pur și simplu nu vor permite realizarea acestor obiective pentru că rețelele nu vor putea atrage finanțările pentru investiții la nivelul și în ritmul necesar schimbărilor. Consumatorii vor fi lipsiți de beneficiile tranziției iar demand response va fi în continuare prilej de ha-ha dacă gândirea reglementatorilor rămâne în paradigma sistemului vechi.
Pe termen scurt este un efort investițional consistent, cu impact limitat pentru clienți la finalul perioadei de reglementare. Pe termen mediu și lung este însă o revoluție, trecerea la un cu totul alt mod de a produce și consuma energie. E nevoie de un moment Aha, pentru a trece de la proiectarea sistemului energetic în mod liniar, analog, unidirecțional la digital, multidirecțional și inteligent.
Acest material este parte din campania de informare și educare „Racordați la viitor” inițiată și susținută de Federația ACUE. Campania are scopul de a familiariza clienții cu transformările necesare în sectorul de distribuție a energiei. Informațiile prezentate în cadrul acestei campanii sunt menite să ofere o mai bună înțelegere a schimbărilor tehnologice, a noilor reglementări și a pașilor care trebuie urmați pentru a beneficia de un serviciu modern și eficient de distribuție a energiei.
