ExxonMobil nu a luat încă decizia finală de a trece la etapa de exploatare a zăcămintelor de gaze din blocul Neptun Deep din Marea Neagră și estimează că producția ar putea ajunge la 6,3 miliarde de metri cubi pe an, a declarat, luni, Richard Tusker, lead country manager al ExxonMobil România, citat de Agerpres.
"Dar voi spune la ce ne uităm ca să luăm această decizie. În primul rând, Marea Neagră reprezintă o provocare, fiind vorba de ape adânci. Apoi trebuie să înțelegem cum reglementările vor afecta investiția noastră. Trebuie să știm sigur că avem un cadru fiscal predictibil și stabil. În al treilea rând, este vorba de accesul la piețe. Trebuie să găsim piețe, unde să vindem gazul. Deci avem nevoie de infrastructură în România, precum și de interconectări. Și pentru acestea este necesară o legislație stabilă. Iată la ce ne uităm când analizăm decizia finală de investiții", a spus Tusker.
Comisia de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților va dezbate din nou, marți, proiectul legii operațiunilor petroliere offshore din Marea Neagră, la ședință urmând să participe și oficiali de la Ministerul Energiei, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Turismului, Consiliul Concurenței, Agenția Națională pentru Resurse Minerale, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră, Administrația Națională ,,Apele Române”.
În urmă cu o săptămână, s-a decis că proiectul urmează să fie adoptat în sesiunea parlamentară extraordinară, după ce deputații din Comisie și reprezentanții companiilor petroliere cu concesiuni offshore de gaze naturale în Marea Neagră nu au reușit să se pună nici atunci de acord asupra principalelor prevederi ale draftului de act normativ.
Fără această lege, care reglementează aspecte vitale cu privire la activitățile petroliere din Marea Neagră, atât fiscale, cát și tehnice, operatorii concesionari nu pot lua deciziile finale de investiție în proiectele offshore románești de exploatare a gazelor, cele mai apropiate de acest stadiu fiind cel al consorțiului ExxonMobil-OMV Petrom și cel al companiei Black Sea Oil&Gas.
Companiile ar dori să fie scutite de impozitul pe veniturile suplimentare rezultate din dereglementarea prețurilor de vânzare a gazelor de către producători către furnizori, în cote de 60% și 85%. Motivația este că investițiile în offshore sunt semnificativ mai mari și mai greu de recuperat decât cele din onshore. În plus, în baza sistemului de redevențe în prezent în vigoare, care este gândit pentru exploatări de uscat, gazelor extrase din Marea Neagră li se impune cea mai mare cotă de redevență, de 13%, din cauza faptului că toate zăcămintele offshore au volume de producție mari.
De asemenea, petroliștii vor să beneficieze de aceleași niveluri de redevență pe toată perioada de derulare a acordurilor petroliere semnate cu statul român.
Companiile mai vor să fie respectate în continuare și prevederile Ordonanței de Urgență 160/199, care prevede că, “pe perioada derulării acordului petrolier, vor fi aplicabile reglementările fiscale existente la data semnării acestuia“ și că “pentru titularii de acorduri petroliere și subcontractanții acestora, care desfășoară operațiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă de peste 100 metri, se calculează amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale aferente operațiunilor petroliere, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, în funcție de rezerva exploatabilă de substanță minerală utilă, pe durata acordului petrolier“.
Până acum, Comisia de Industrii a Camerei s-a opus acestor doleanțe fiscale ale companiilor petroliere, cu argumentul că acestea ar reduce prea mult beneficiile statului român de pe urma exploatărilor de gaze din Marea Neagră.
Un alt punct de dezacord este dorința parlamentarilor de a impune ca, în condiții similare tehnice și de preț, titularii de acorduri petroliere offshore să achiziționeze bunuri, servicii și lucrări de la companii înregistrate în România al căror capital să fie deținut în proporție de peste 25% de persoane fizice și juridice române, precum și ca cel puțin 25% din numărul de angajați utilizați de companii la operațiunile din Marea Neagră să fie cetățeni români cu rezidență fiscală în România.
Petroliștii au contraargumentat că măsura nu doar că riscă să încalce legislația europeană, fiind discriminatorie din acest punct de vedere, dar vine în contradicție și cu legea achizițiilor publice și cu cea a achizițiilor sectoriale.
