Administrația Federală a Statelor Unite este îngrijorată și preocupată de criza energetică din Europa și de riscul ca economia continentului să intre în recesiune din această cauză, pe fondul reducerii dramatice a livrărilor de gaze din Rusia și al spectrului opririi totale a acestora, ca răspuns al Kremlinului la sancțiunile impuse de UE după invazia brutală și nejustificată a Federației Ruse asupra Ucrainei, însă are încredere în aliații și partenerii săi europeni, inclusiv în faptul că aceștia înțeleg că războiul din Ucraina este unul cu miză și magnitudine ″existențială″, fiind purtat în numele valorilor conviețuirii pașnice, democrației și statului de drept împărtășite de SUA și UE, spune subsecretarul de stat pentru Creștere Economică, Energie și Mediu din cadrul Departamentului de Stat de la Washington, Jose Fernandez, într-un interviu pentru Profit.ro.
În această poziție, de lider al diplomației economice americane, Fernandez este numărul 2 în ierarhia Departamentului, imediat după secretarul de stat Anthony Blinken.
El mai arătă în interviu că banca guvernamentală americană Exim Bank US nu a aprobat încă finanțarea, în valoare potențială de miliarde de dolari, a proiectelor nucleare civile românești, pentru care există și un acord de cooperare între București și Washington, însă a dat totodată asigurări că Guvernul Statelor Unite rămâne ″profund angajat″ în aceste proiecte și dorește ca aprobarea finanțării să fie cât mai repede posibil.
Prezent de curând la București, Jose Fernandez a participat și la ceremonia oficială de la Ministerul Energiei prilejuită de înființarea companiei de proiect care își propune să construiască pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești o capacitate de producție de energie electrică de 462 MW, compusă din șase mini-reactoare nucleare modulare (SMR) a câte 72 MW fiecare, concepute și dezvoltate de către compania americană NuScale.
La începutul lunii august, ministrul român al Energiei, Virgil Popescu, declara că a primit asigurări, cu ocazia unei recente vizite la Washington, că statul american, în primul rând prin principala sa agenție de credit de export, Exim Bank US, va lua în luna respectivă o decizie cu privire la finanțarea construirii unităților 3 și 4 ale centralei nucleare Cernavodă, precum și a proiectului instalării în România de reactoare nucleare modulare mici. Acest lucru nu s-a întâmplat încă.
Potrivit lui Jose Fernandez, sancțiunile economice impuse de Occident Rusiei ca urmare a agresiunii militare a Moscovei contra Ucrainei sunt cele mai severe dictate vreodată împotriva vreunei țări și chiar au afectat semnificativ economia Federației Ruse, însă trebuie bine țintite și calibrate, astfel încât să nu fie pedepsiți și oameni nevinovați, cum ar fi rușii care își părăsesc țara pentru a nu fi trimiși pe front în Ucraina.
Cu 10 ani în urmă, când avea aceeași funcție, dar în Administrația Obama, Jose Fernandez a promovat conceptul de ″sancțiuni inteligente″, cu ținte și scopuri politice bine precizate.
Înaltul oficial SUA a spus și ce ar trebui să facă Federația Rusă pentru ca aceste sancțiuni să fie ridicate.
Diplomatul american a fost întrebat cât de îngrijorat este Guvernul SUA de perspectiva ca o eventuală intrare în recesiune a Europei, din cauza crizei energetice, să afecteze nu doar sprijinul public al cetățenilor europeni față de Ucraina, ci și capacitatea autorităților statelor NATO de pe continent de a-și îndeplini angajamentul de alocare a 2% din PIB-urile naționale pentru apărare.
″Este limpede că Rusia, Vladimir Putin, folosesc energia ca pe o armă și pariază pe faptul că democrația din societățile noastre va fi afectată, slăbită de prețurile mari pe care le vedem în prezent, de penuria de energie, de insecuritatea energetică. Pe termen mai lung, cred că asta înseamnă că Europa trebuie să facă ceea ce România este deja în curs de a face, și anume să-și crească gradul de independență energetică.
Criza energetică este ceva de care suntem îngrijorați și care ne preocupă, dar totodată avem încredere în aliații și partenerii noștri din UE. Pentru că un lucru cred că e clar: de fiecare dată când călătoresc în această parte a lumii, mă impresionează faptul că oamenii înțeleg pentru ce luptăm, faptul că este o luptă pentru valori. Românii nu au nevoie să le spună nimeni care ar fi consecințele pierderii acestei lupte″, spune Fernandez.
Presat asupra acestui subiect, subsecretarul de stat de la Washington și-a reafirmat încrederea în solidaritatea dintre SUA și partenerii săi:
″Sunt în acest post de un an. Am fost extrem de încurajat de felul în care SUA și UE, dar și țări precum Japonia, Australia și altele, au reușit să acționeze împreună în fața unei amenințări existențiale (agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei – n.r.). Războiul din Ucraina nu este un război local. Este un război al valorilor, este despre dreptul oamenilor de a nu le fi violate frontierele și de a decide cine îi guvernează.
Întrebarea care se pune este: putem permite măcelărirea a sute de oameni? Credeam că am lăsat în urmă astfel de lucruri. Europa și România au cunoscut aceste lucruri dureroase în istoria lor, nu cu multe decenii în urmă. Deci este o bătălie existențială pentru valorile în care credem.
Va fi greu, va fi dur. Vom fi puși la încercare. Vom fi puși la încercare de creșterea prețurilor, de o eventuală iarnă grea, de problemele cu care se va confrunta industria. Și va trebui să rămânem împreună și să lucrăm împreună. Avem un dialog foarte bun cu partenerii noștri din Europa și nu numai. De exemplu, la începutul invaziei ruse asupra Ucrainei, Japonia a renunțat la unele vase încărcate cu LNG pe care le comandase și care se îndreptau spre Tokyo, dispunând ca acestea să fie redirecționate spre Europa. Acest nivel de solidaritate îmi spune mie că vom învinge, deși nu va fi ușor.
Dacă sunt îngrijorat? Bineînțeles că sunt îngrijorat, dar sunt totodată încrezător″.
El a vorbit și despre măsurile luate de SUA pentru a sprijini energetic Europa, reluând în esență mesajele pe această temă din urmă cu 4 luni, din luna mai, tot dintr-un interviu pentru Profit.ro, ale secretarul adjunct al Departamentului Energiei din Administrația Biden, David Turk. La acel moment, însă, gigantul rus de stat Gazprom nici nu începuse încă să reducă livrările de gaze către vestul Europei prin gazoductul Nord Stream 1.
Între timp, acestea au fost complet stopate și este aproape o certitudine că vor rămâne așa cel puțin câteva luni, inclusiv pe perioada iernii, după recentele avarii grave, în privința cărora există și suspiciuni de sabotaj.
″În privința a ceea ce facem noi în SUA în această privință, avem un grup de lucru cu UE pe teme energetice. Îi avem pe producătorii noștri de gaze naturale lichefiate (LNG), care și-au majorat semnificativ producția, pentru a compensa golul de aprovizionare din Europa, astfel că SUA au devenit cel mai mare furnizor de LNG al continentului, ceea ce nu era cazul înainte.
Problema majorării în continuare a livrărilor de LNG din SUA nu ține de legislație, de reglementările americane. Ceea ce s-a întâmplat a fost că, până acum un an și ceva, prețurile erau mici și, în consecință, și investițiile erau reduse. Ca atare, acum (când prețurile s-au majorat galopant după pandemia COVID-19 și după izbucnirea războiului din Ucraina, încurajând investițiile – n.r.), durează până ce producătorii de gaze naturale din zăcăminte de șist din SUA reușesc să își majoreze producția.
Însă mesajele pe care le primim de la ei sunt încurajatoare. În primul rând, în prezent, ei exportă cât de mult pot, la capacitatea maximă de care dispun. În același timp, se așteaptă ca anul viitor să își majoreze și mai mult exporturile.
De asemenea, purtăm discuții cu mai multe țări pentru a încerca să obținem de la ele majorarea producției și a livrărilor de LNG în Europa. În plus, președintele Biden a anunțat scoaterea pe piață de cantități de țiței din rezerva noastră strategică, ceea ce va ajuta de asemenea″.
Pe de altă parte, în august, Administrația de la Washington a discutat posibila restricționare a exporturilor americane de carburanți, potrivit Wall Street Jurnal.
Jose Fernandez a salutat și măsurile de reducere a consumului de energie din UE.
″Ne încurajează faptul că Uniunea Europeană a adoptat măsuri de reducere a consumului cu până la 15%. Trebuie să ne asigurăm că vom trece cu bine iarna. Astfel că am lucrat cu țările UE pentru majorarea rezervelor lor energetice, care sunt semnificativ mai mari decât erau la începutul iernii precedente. Europa acționează. Această criză a fost un semnal de trezire pentru Europa.
Pe termen mediu, iar România face deja pași în această privință, soluția este energia curată. Nimeni nu te poate șantaja că îți ia soarele, nimeni nu te poate șantaja că îți ia vântul, și cred că ceea ce România încearcă să facă cu energia eoliană offshore și alte surse regenerabile este încurajator.
Deci, pe scurt: producătorii noștri de LNG sunt pregătiți să ajute și căutăm să ajutăm Europa și cu alte resurse suplimentare. În același timp, încurajăm Europa să aplice reduceri fezabile ale consumului de energie, iar pe termen mediu, răspunsul este energia regenerabilă″, a punctat Fernandez.
Întrebat dacă există discuții și negocieri între SUA și UE privind resuscitarea Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții (Transatlantic Trade and Investment Partnership - TTIP), subsecretarul de stat nu a răspuns direct la întrebare, argumentând că de acest subiect se ocupă Departamentul pentru Comerț de la Washington.
″În ceea ce privește relațiile comerciale dintre SUA și UE, avem discuții foarte fructuoase asupra mai multor chestiuni, cum ar fi întărirea lanțurilor logistice de aprovizionare în perspectiva unei noi pandemii, despre care nu știm când va veni, dar va veni cu siguranță la un moment dat. Un alt subiect asupra căruia avem deja rezultate este controlul exporturilor, ceva care a afectat deja economia Rusiei. Lucrăm de asemenea la reglementarea controlului și avizării investițiilor străine, ceva ce România a introdus deja în legislația sa națională″.
Comisia Europeană a propus la începutul lunii un proiect de sporire fără precedent a puterilor sale executive pentru a putea să ordone companiilor să facă stocuri de mărfuri și să își încalce contractele în vigoare, scopul declarat fiind protejarea lanțurilor logistice în eventualitatea unei crize majore, cum a fost cea pandemiei COVID-19. Respectivele puteri ar fi similare cu cele deținute de președintele SUA în situații declarate a fi ″de urgență″, în baza unei legi adoptate inițial în 1950, după izbucnirea războiului din Coreea.
În România, Guvernul a stabilit că investițiile străine directe - din afara Uniunii Europene - vor fi avizate de o nouă insituție, respectiv de Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD), care va funcționa chiar în subordinea Guvernului. În cadrul CEISD vor fi numiți reprezentanți ai mai multor ministere, dar și reprezentanți ai Serviciului Român de Informații și ai Serviciului de Informații Externe, care vor avea calitatea de invitați permanenți. La solicitarea CEISD, SRI și SIE vor aviza investițiile respective.
″Cu un an în urmă, în relațiile comerciale dintre SUA și UE existau numeroase bariere, numeroși ″iritanți″, cum ar fi disputa Boeing-Airbus. Multe dintre aceste bariere am reușit să le înlăturăm. Asta pentru că am ajuns să înțelegem, încă de dinainte de invazia Rusiei asupra Ucrainei, că trebuie să ne concentrăm asupra viitorului. E ca într-o căsătorie: la un moment dat trebuie să încetezi certurile și să te gândești la ce vei face pentru copiii tăi, asta e ceea ce am făcut″, a spus Jose Fernandez.
Subsecretarul de stat a arătat totodată, răspunzând unei întrebări, că banca guvernamentală americană Exim Bank US nu a aprobat încă finanțarea în valoare potențială de miliarde de dolari a proiectelor nucleare civile românești, pentru care există și acord de cooperare între București și Washington, însă Administrația Federală a Statele Unite rămâne ″profund angajată″ în aceste proiecte și dorește ca acest lucru să se întâmple cât mai repede posibil
Prezent de curând la București, Jose Fernandez a participat și la ceremonia oficială de la Ministerul Energiei prilejuită de înființarea companiei de proiect care își propune să construiască pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești o capacitate de producție de energie electrică de 462 MW, compusă din șase mini-reactoare nucleare modulare (SMR) a câte 72 MW fiecare, concepute și dezvoltate de către compania americană NuScale.
La începutul lunii august, ministrul român al Energiei, Virgil Popescu, declara că a primit asigurări, cu ocazia unei recente vizite la Washington, că statul american, în primul rând prin principala sa agenție de credit de export, Exim Bank US, va lua în luna respectivă o decizie cu privire la finanțarea construirii unităților 3 și 4 ale centralei nucleare Cernavodă, precum și a proiectului instalării în România de reactoare nucleare modulare mici. Acest lucru nu s-a întâmplat încă.
Jose Fernandez, alături de ministrul român al Energiei, Virgil Popescu
″Ministrul Popescu a fost foarte limpede în ceea ce privește nevoile de finanțare, iar mesajul meu către domnia sa a fost de asemenea clar, sper, anume că suntem profund angajați în acest proiect. Exim Bank US nu este o bancă privată, ci una guvernamentală și, în consecință, trebuie să acționeze ca un administrator grijuliu al banilor contribuabililor. Astfel că au nevoie de timp pentru a analiza proiectul sub multiple aspecte, însă ceea ce este important este că angajamentul nostru în această privință este ferm.
Am primit acest mesaj puternic de la ministrul Popescu și îl transmit la rândul meu, că trebuie să găsim modalități pentru a finaliza acest lucru (decizia de finanțare – n.r.) cât mai repede posibil″, a spus înaltul oficial american.
După cum a relatat Profit.ro, statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice (MFP), s-a angajat recent să garanteze în proporție de 100% creditele care urmează să fie contractate de la finanțatori internaționali pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă.
Jose Fernandez a mai declarat că sancțiunile economice impuse de Occident Rusiei ca urmare a agresiunii militare a Moscovei contra Ucrainei sunt cele mai severe dictate vreodată împotriva vreunei țări și chiar au afectat semnificativ economia Federației Ruse, însă ele trebuie bine țintite și calibrate, astfel încât să nu fie pedepsiți și oameni nevinovați, cum ar fi rușii care își părăsesc țara pentru a nu fi trimiși pe front în Ucraina.
Cu 10 ani în urmă, când avea aceeași funcție, dar în Administrația Obama, Jose Fernandez a promovat conceptul de ″sancțiuni inteligente″, cu ținte și scopuri politice bine precizate.
″Istoric vorbind, când țările au început să-și impună sancțiuni economice unele împotriva altelor, aceste sancțiuni erau generale, exhaustive. Conceptul de ″sancțiuni inteligente″ este unul foarte simplu și înseamnă sancțiuni bine țintite, personalizate. Dacă într-o țară există entități, actori ale căror acțiuni justifică impunerea de sancțiuni, nu îi pedepsești și pe cei nevinovați. Conceptul face acum parte intrinsecă din strategia noastră de impunere de sancțiuni″, a spus diplomatul american.
Potrivit lui Fernandez, în ceea ce privește războiul din Ucraina, sancțiunile impuse Rusiei sunt cele mai severe dictate vreodată la adresa vreunei țări.
″Iar aceste sancțiuni chiar afectează Rusia. Când dai la o parte ″fumul″ dezinformărilor, adevărul este că economia Rusiei, inclusiv în opinia experților ruși, va suferi anul acesta. Au pierdut companii străine, au pierdut investiții. Mai important, un lucru care va impacta Rusia decenii la rând, este că partenerii comerciali au realizat că Rusia nu este un furnizor de încredere de gaze naturale.
Au pierdut piața consumatorilor din Europa și va fi extrem, extrem de dificil pentru ei să o recâștige, iar dacă se va întâmpla să o facă, va dura decenii până atunci.
În concluzie, cred că sancțiunile au funcționat și continuăm să căutăm modalități de a pedepsi camarila lui Putin, pe cei care au profitat de cleptocrația din Rusia, în așa fel încât să nu fie pedepsiți și cei nevinovați, cum ar fi rușii care încearcă să fugă din Rusia pentru a nu fi obligați să lupte în războiul neprovocat și nejustificat din Ucraina″, a arătat subsecretarul de stat.
Ce ar trebui să facă sau să înceteze să facă Rusia pentru ca sancțiunile să fie ridicate?
″Președintele Biden, alături de întreaga administrație de la Washington, a fost foarte clar în această privință, la fel și aliații noștri din Europa: invazia brutală și nejustificată a Rusiei asupra Ucrainei trebuie să înceteze, iar Ucrainei trebuie să îi fie returnate teritoriile ocupate. Simplu″.
Inclusiv Crimeea?
″Nu vreau să intru în detalii, dar depinde de... Este o decizie care aparține guvernului Ucrainei. Dar acesta este obiectivul nostru (ca Ucrainei să i se returneze teritoriile – n.r.)″, a conchis Jose Fernandez.
