Dependența de gaz a Europei, la fel de ridicată ca înainte de criză, aduce modificări importante de preț la orice limitare a livrării, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
25 iulie - Maraton Medika TV - Sanatatea Aparatului Urinar
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie
"Dependența de importurile în energie în Europa nu au suferit modificări importante în ultimii ani, Europa rămânând puternic dependentă de importurile de energie. Un incident la un gazoduct din Norvegia a determinat modificări importante de preț pe burse, la fel cum se întâmpla înainte de criză în situația întreruperii gazelor din Rusia. Analiza datelor Eurostat demonstrează că măsurile luate în ultima perioadă nu au modificat semnificativ nivelul de securitate energetică al Europei, înlocuindu-se dependența de Rusia cu dependența de alte țări. Se poate observa că dependența de importurile de energie din Rusia a scăzut de 3 ori, dar nu a fost eliminată total. Există falsa idee că criza gazelor a determinat o schimbare radicală pe piața energiei și gazele au fost lăsate deoparte. În fapt, statistica ne arată că lucrurile nu stau deloc așa", afirmă Chisăliță.
În ceea ce privește dependența de importurile de gaze, aceasta a crescut în ultimii ani, chiar dacă a scăzut dependența de importurile de gaze provenite din Rusia de trei ori. Astfel, dependența de importurile în energie în Europa nu a suferit modificări importante în ultimii ani. Prin urmare, Europa rămâne puternic dependentă de importurile de energie, arată Agerpres.
Pe de altă parte, dependența de importurile de energie din Rusia ale UE a scăzut de 3 ori, dar nu a fost eliminată total. Măsurile luate în ultima perioadă nu au modificat semnificativ nivelul de securitate energetică al Europei, înlocuindu-se dependența de Rusia cu dependența de alte țări.
"Dependența de importurile de gaze ale UE a crescut în ultimii ani, chiar dacă a scăzut dependența de importurile de gaze provenite din Rusia. Au scăzut puternic cantitățile de gaze importate prin conducte din Rusia, acestea scăzând de 4 ori, dar au crescut de 3 ori importurile de gaze din Rusia prin LNG. Singura reducere a dependenței de importuri o putem observa pe piața produselor petroliere, unde a scăzut dependența Europei de importuri cu circa 8%. Este și sectorul unde avem cea mai mare reducere a dependenței față de un produs energetic din Rusia, practic dependența față de Rusia scăzând de 6 ori", mai arată analiza AEI.
Totodată, dependența față de cărbunele important în UE a crescut în anii 2021 și 2022, odată cu repornirea unor centrale pe cărbune urmare a crizei gazelor și a revenit ulterior la nivelul din anul 2019. Cea mai redusă scădere a dependenței de importuri din Rusia este la nivelul cărbunelui, aceasta diminuându-se cu doar 6%.
"Țările insulare se găsesc în topul țărilor dependente de energie, iar la polul opus este România (a 4 cea mai puțin dependentă țară din UE), înainte de Suedia, Estonia și Islanda", susțin autorii studiului.
Potrivit cercetării, România este țara cea mai puțin dependentă de gazele de import și a doua țară cea mai puțin dependentă de importul de produse petroliere.
"Aceste date arată importanța energiei securitare în funcționarea Europei și cu atât mai mult a gazelor naturale în această construcție, ceea ce ar trebui să fie o lecție importantă pentru politicile publice și ar trebui să determine rapide adaptabilități pentru a se evita unele dintre crizele viitoare energetice care se prefigurează", a subliniat Dumitru Chisăliță.
