Cel mai mare dintre aceste proiecte propune o centrală cu putere instalată de 144,2 MW la Reșița, în județul Caraș Severin.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Unitatea de producție pe gaze ar urma să fie racordată în stația de transformare 400/220/110 kV Reșița a Transelectrica.
Termenul estimat de punere în funcțiune este finalul anului 2030.
Proiectul aparține PPC Producție SRL, din grupul grec omonim, unul dintre cei mai mari investitori în energie din România, și a fost anunțat anterior de Profit.ro.
Avizul tehnic de racordare a fost obținut la finalul lunii iunie 2026.
Un alt proiect inițiat este cel al unei centrale în ciclu combinat de 100 MW, cu amplasament în comuna Berceni din județul Prahova.
Aceasta ar urma să fie racordată la rețeaua electrică de transport în stația de transformare 220/110 kV Teleajen.
Termenul estimat de punere în funcțiune este finalul anului 2028.
Dezvoltator este firma Mandarin Rental SRL, înființată în 2023 și avînd ca obiect principal de activitate ″producția de energie electrică din resurse neregenerabile″.
Asociații acesteia sunt, potrivit termene.ro, George-Ovidiu Doca (40% din capital), Andreea-Mariana Gheorghe (20%) și, din toamna anului trecut, Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO și candidat la președinția României (20%).
Firma a obținut aviz tehnic de racordare (ATR) tot în iunie anul acesta.
În comuna Roata de Jos din județul Giurgiu este dezvoltat un proiect de centrală pe gaze al cărei ATR, emis tot în iunie, prevede o putere totală aprobată de peste 50 MW.
Documentația de mediu a proiectului stipulează în schimb că centrala va avea o putere electrică de 20,14 MW și una termică de 12,6 MW, asigurată de motoare Jenbacher, și va fi asociată cu un sistem de stocare a electricității produse de 72 MW.
″Se va produce energie electrică prin intermediul unei centrale electrice pe gaz pentru servicii de echilibrare, cunoscută și sub numele de centrală de suplimentare a energiei, construită cu scopul de a echilibra cerințele fluctuante de energie electrică în rețeaua de electricitate. (...) Sistemul de stocare stochează energia electrică, pentru a fi utilizată la vârfurile de cerere sau în perioadele de consum crescut″, arată sursa citată.
Proiectul a fost inițiat de societatea Parc Energetic Roata de Jos SRL, înființată anul trecut și deținută de investitori români Stelian Stemate (33%), Mihai Cojocaru (25%), Gabriel Matei (25%), Laura Marinescu (8,5%) și Emanuel Marinescu (8,5%).
Punerea în funcțiune (PIF) este estimată pentru 2029.
Și Primăria Timișoarei vrea să instaleze motoare în cogenerare, de 45 MW în total, cu racord în stația de transformare 110/20/10 kV Fratelia a Rețele Electrice România și cu termen estimat de operaționalizare în 2028.
La rândul său, compania care administrează Parcul Industrial Mija din județul Dâmbovița, la care cei mai mari acționari sunt Quatron International Investment (35,2%) și Consiliul Județean (34,02%), vrea un spor de putere de peste 40 MW la centrala sa pe gaze, cu PIF estimat în primul trimestru al anului viitor.
În București există un proiect de unitate nouă în cogenerare, compusă din 2 centrale de puteri egale, cu amplasament în cartierul Militari. Este gândită să aibă o putere electrică totală de aproape 10 MW și una termică de 11,7 MW.
″Cele două centrale în cogenerare se vor racorda la sistemul centralizat de termoficare al Municipiului București, aparținând operatorului Compania Municipală Termoenergetica București SA, și la Sistemul Energetic Național (SEN).
Energia termică produsă de cele două centrale va fi livrată si vândută către Termoenergetica sub formă de agent termic primar - apă caldă cu temperatură de maxim 95° С. Energia electrică produsă va fi livrată în SEN prin intermediul stației de transformare 110/10 kV Iremoas, operată de Rețele Electrice România SA, și valorificată pe piețele de profil operate de OPCOM și BRM sau prin contracte bilaterale″, se arată în documentația proiectului.
Deocamdată a fost obținut ATR pentru una dintre cele 2 centrale, cu termen estimat de punere în funcțiune în 2027.
Dezvoltatorul este firma Energogen SRL, înființată anul trecut. Asociații sunt Constantin Bucur (50%), Alexandru Frîncu (25%) și Florin Frîncu (50%).
Constantin Bucur deține, prin compania Vest Energo, și singurul (deocamdată) CET privat din București, situat tot în Militari. Acesta a fost construit în 1965 pe platforma industrială omonimă, iar societatea operatoare a fost privatizată în 1995. Centrala Vest Energo alimentează cu energie termică cartierele Militari și Drumul Taberei și are o putere instalată de aproape 23 MW electrici și peste 53 MW termici.
