Potrivit studiului observațional de amploare, desfășurat în Suedia pe parcursul a aproximativ 25 de ani, asocierea a fost una semnificativă din punct de vedere statistic, însă autorii subliniază că mecanismele rămân neclare și necesită cercetări suplimentare, informează News.ro.
Studiul a inclus 27.670 de adulți suedezi, urmăriți în cadrul cohortei Malmö Diet and Cancer. Pe durata perioadei de urmărire, 3.208 participanți au fost diagnosticați cu demență. Alimentația a fost evaluată la momentul inițial printr-un jurnal alimentar de șapte zile, un chestionar de frecvență alimentară și un interviu detaliat privind obiceiurile alimentare și modul de preparare a mâncării.
Cercetătorii au analizat riscul de demență în funcție de cantitatea de brânză consumată. Aproximativ 10% dintre persoanele care consumau zilnic cel puțin 50 de grame de brânză grasă au dezvoltat demență, comparativ cu circa 13% dintre cei care consumau mai puțin de 15 grame pe zi. După ajustarea rezultatelor în funcție de vârstă, sex, nivel de educație și alimentația globală, consumul de peste 50 de grame de brânză grasă pe zi a fost asociat cu un risc cu 13% mai mic de demență de orice tip.
Prin brânzeturi cu conținut ridicat de grăsimi au fost incluse produsele cu peste 20% grăsime, precum brie, gouda, cheddar, parmezan, gruyere sau mozzarella.
În schimb, nu a fost observată nicio asociere similară pentru brânzeturile cu conținut scăzut de grăsimi, smântână, lapte, indiferent de tip, sau produse lactate fermentate, cum sunt iaurtul și kefirul.
În cazul untului, rezultatele au fost neconcludente, fiind observată inclusiv o posibilă asociere cu un risc mai mare de boală Alzheimer la consumuri ridicate, comparativ cu lipsa consumului.
Autorii subliniază că demența este un termen generic care include mai multe afecțiuni caracterizate prin deteriorarea funcțiilor cognitive, precum boala Alzheimer, demența vasculară sau formele asociate bolii Parkinson.
La nivel mondial, aproximativ 57 de milioane de persoane trăiau cu demență în 2021, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), iar estimările indică circa 10 milioane de cazuri noi diagnosticate anual. O analiză Global Burden of Disease publicată în 2019 prognozează că numărul total de cazuri ar putea ajunge la 153 de milioane până în 2050.
În contextul lipsei unor tratamente curative eficiente, o parte a cercetărilor se concentrează pe identificarea factorilor care ar putea reduce riscul de apariție a demenței, alimentația fiind una dintre direcțiile studiate. Deși diete precum MIND, o variantă a dietei mediteraneene, au fost propuse ca promițătoare, rezultatele sunt neuniforme între studii.
Alți cercetători atrag atenția asupra limitărilor studiului. Un aspect important este faptul că datele privind alimentația au fost colectate la un singur moment, cu aproximativ 25 de ani înainte de evaluarea diagnosticului de demență, ceea ce face probabilă modificarea dietei și a stilului de viață în acest interval. În plus, studiul este observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relație de cauzalitate.
Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Universitatea Lund din Suedia, și a fost publicată recent în revista Neurology.
