Executivul amână până pe 1 octombrie 2023 închiderea grupurilor energetice pe bază de lignit Rovinari 3 și Turceni 7 din cadrul Complexului Energetic Oltenia, cu putere instalată cumulată de 660 MW, precum și a exploatărilor miniere aferente acestora, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern elaborat de Ministerul Energiei. Grupul de la Rovinari va fi astfel menținut potențial în funcțiune, însă nu poate produce efectiv până în septembrie 2023, întrucât lucrările de reabilitare a acestuia au fost prelungite cu peste 1 an de zile, din cauza faptului că furnizorul de echipamente nu și-a respectat obligațiile contractuale.
Termocentralele și minele de cărbune menționate ar fi trebuit închise până la finalul anului în curs, potrivit legislației în vigoare a decarbonării sistemului energetic și angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Aceeași legislație prevede însă că ″În situație de criză energetică, Guvernul României, la propunerea Ministerului Energiei, poate, prin hotărâre, să aprobe amânarea închiderii unor capacități energetice cu funcționare pe cărbune și a exploatărilor miniere aferente sau repornirea grupurilor energetice închise și a exploatărilor miniere aferente, cu respectarea legislației de mediu și a termenului de finalizare a decarbonizării sectorului energetic prevăzut la art. 3 (31 decembrie 2032 – n.r.) și în corelare cu măsurile cuprinse în planurile de urgență aferente sectorului energetic″.
După cum a relatat Profit.ro, recent, Guvernul a schimbat discret legislația decarbonării, după ce Comisia Europeană și-a exprimat obiecții la adresa acesteia și a amenințat din acest motiv chiar cu respingerea unei cereri de plată de fonduri UE a României în baza PNRR aferentă anului în curs, în valoare de 2,8 miliarde euro. Modificările nu au fost supuse dezbaterii publice și nu au fost anunțate nici înainte, nici după ședința de Guvern.
Principalul efect al modificărilor a fost că unitățile de producție pe bază de cărbune care urmează să fie scoase din exploatare în următorii 10 ani (660 MW pe lignit până la finalul lui 2022, alți 1.425 MW pe lignit până în 2025 și încă 1.140 MW pe lignit și huilă până în 2032) nu vor mai putea fi trecute în așa-numita ″rezervă tehnică″. Mai mult, grupuri energetice pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia cu putere instalată însumată de 660 MW nu vor mai putea fi activate decât pentru o perioadă de 3 ani de la 1 ianuarie 2023 încolo și numai în anumite condiții stricte.
Acum, Guvernul motivează amânarea până pe 1 octombrie 2023 a închiderii grupurilor Rovinari 3 și Turceni 7 din cadrul Complexului Energetic Oltenia, cu putere însumată de 660 MW, invocând situația energetică extrem de dificilă din țară și din întreaga Europă, inclusiv din cauza atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.
″Situația geopolitică actuală generată de conflictul dintre Rusia și Ucraina face ca, în funcție de evoluția războiului, atât Ucraina, cât și Republica Moldova să aibă nevoie de importuri de energie electrică din România. În data de 10.10.2022, mai multe atacuri cu rachetă ale Rusiei asupra Ucrainei au vizat în mod direct infrastructura energetică și de comunicații. Astfel, au fost lovite mai multe stații din rețeaua electrică de transport și distribuție, precum și câteva centrale termoelectrice de termoficare. Măsura luată de către Ukrenergo Ucraina a fost aceea de anulare, începând cu data de 11.10.2022, a exporturilor către România (150 MW, valoare constantă 24/24 h), Slovacia 150 MW, valoare constantă 24/24 h), Polonia (aproximativ 200 MW, valoare constantă 24/24 h) și către Republica Moldova (cu valori cuprinse între 100 MW pe timpul nopții și 160 MW pe timpul zilei), pentru o perioadă nedeterminată″, se menționează în nota de fundamentare.
Potrivit sursei citate, anularea exporturilor Ucrainei către Republica Moldova, începând cu data de 11.10.2022, ora 03:00, a afectat foarte grav Republica Moldova, care nu-și poate asigura necesarul de energie electrică cu aproximativ 30%. Până în rezent, singura posibilitate de import în Republica Moldova a fost asigurată de către România.
″Suplimentar față de cele prezentate, menționăm că grupul energetic Rovinari 5 (330 MW), aflat în proces de reabilitare, suferă o decalare a termenului de punere în funcțiune, astfel încât termenul mai 2022 devine septembrie 2023, din cauza incapacității furnizorului de echipamente de a-și onora obligația contractuală″, mai afirmă Ministerul Energiei.
Acesta mai spune că deși capacitatea instalată la nivelul sistemului energetic național (SEN) este mare comparativ cu necesarul de consum de energie electrică, totuși nivelul producției care poate fi disponibilă în piața de energie electrică și care poate participa la acoperirea consumului de energie electrică este mult mai redus, din cauza mai multor factori.
″Consumul de energie electrică pentru vârful de sarcină în iarna 2022 – 2023 este estimat la aproximativ 9.000 – 9.500 MW. Consumul maxim înregistrat în luna ianuarie 2022 a fost de 9.283 MW. Din analiza grupurilor disponibile și a resurselor energetice avute la dispoziție în perioada de iarnă, în zilele în care nu sunt condiții pentru funcționarea centralelor cu surse regenerabile, la nivelul SEN se pot produce maximum 7.000 MW. (…) Capacitatea de import a rețelei electrice de transport este estimată la aproximativ 3.000 MW pentru perioada de iarnă 2022 – 2023. Totuși, în condițiile actuale de piață (prețuri cu creșteri considerabile, sursele primare mult diminuate față de anii anteriori), acoperirea necesităților de adecvanță a SEN din import a căpătat un nivel de incertitudine ridicat, mai ales în perioadele de vârf de consum maxim de iarnă″, relevă documentul.
După cum a relatat Profit.ro în exclusivitate, Dispecerul Energetic Național (DEN), din cadrul operatorului de transport și sistem Transelectrica a estimat încă din vară că deficitul de energie electrică din producția internă pentru acoperirea consumului României în iarna aceasta, în orele de vârf de sarcină ale serii, în consecință și riscul de intrare a sistemului energetic în stare de alertă ca urmare a funcționării fără rezerve, va crește masiv față de prognozele de dinaintea sezonului rece anterior, de la 180 MW la 1.260 MW, în scenariul moderat elaborat de instituție, și de la 1.830 la 3.490 MW, în scenariul pesimist.
DEN a recomandat încă de atunci autorităților, printre altele, să îi pregătească pe consumatori pentru eventualitatea în care va fi nevoie de raționalizări, în ″situații previzibile de criză energetică″, și să relaxeze temporar restricțiile privind încălzirea cu lemne, pentru reducerea cererii de electricitate și gaze.
