Costul prognozat al construirii în Marea Neagră a unui cablu energetic submarin Georgia-România în lungime de peste 1.000 de kilometri și cu capacitate de transfer de 1.300 MW, care să interconecteze sistemele energetice din Caucazul de Sud cu cel al Uniunii Europene, proiect pentru care va fi înființată în curând la București o companie joint-venture dedicată, controlată de operatorii de transport și sistem (OTS) din România, Ungaria, Azerbaidjan și Georgia, a fost majorat cu peste 78% de la estimarea inițială, potrivit studiului de fezabilitate al proiectului, analizat de Profit.ro.
OTS-ul georgian, JSC Georgian State Electrosystem (GSE), omologul Transelectricii din România, estima în urmă cu circa 2 ani că proiectul ar putea să coste undeva la 2 miliarde de euro.
Proiectul include și instalarea, în paralel, pe aceeași rută, a unui cablu de fibră optică pentru telecomunicații, cu costuri semnificativ mai mici.
″Proiectul este apreciat ca fiind viabil din punct de vedere economic în toate scenariile analizate la o rată economică internă de randament (EIRR) de 6%, semnificativ peste nivelul de 4% solicitat de ENTSO-E, organismul european care supervizează interconectările internaționale. Costul total estimat este de 3,57 miliarde euro, din care 98% pentru cablul energetic″, se menționează în documentul citat.
Extras din studiu: Interconexiunile la adâncime mare Georgia-România
Acolo mai scrie însă că, pentru ca proiectul să fie viabil și din punct de vedere financiar, este nevoie de îndeplinirea mai multor condiții: partenerii la proiect să accepte o rentabilitate care să reflecte mai degrabă așteptările unor investitori de stat decât pe cele ale unora privați, să existe finanțare nerambursabilă în proporție substanțială (peste 20%), iar cea mai mare parte a împrumuturilor necesare să provină de la instituții financiare internaționale (BEI, BERD), care pot da credite în condiții mai avantajoase decât cele strict de piață.
Calendarul estimativ al proiectului prevede că activitățile preliminare ar urma să înceapă încă de luna viitoare. Ulterior, în 2025 și 2026 vor demara licitațiile de contractare a echipamentelor, lucrărilor și serviciilor necesare. Finalizarea și punerea în funcțiune sunt așteptate în octombrie 2030.
Extras din studiu: Aria de interes pentru România a proiectului
″Există limitări severe în ceea ce privește capacitatea de fabricare de cablu care poate fi rezervată în avans, aceasta fiind de doar circa 1.000 – 1.200 kilometri pe an pentru fiecare dintre cele 2 opțiuni tehnologice disponibile în prezent, ceea ce înseamnă că, după contractarea producătorilor, va dura circa 3 – 4 ani doar fabricarea cablurilor. De asemenea, disponibilitatea vaselor specializate în instalarea de cabluri submarine este foarte limitată, ceea ce înseamnă că rezervarea acestora ar putea deveni un blocaj critic. Constrângeri similare există și în privința stațiilor de transformare HDVC″, avertizează studiul.
În funcție de nivelul fondurilor nerambursabile de stat disponibile pentru subvenționarea proiectului, care ar urma să provină în principal din facilitatea UE de sprijinire a interconectărilor, construirea cablului submarin offshore Georgia-România ar putea duce, în mai multe dintre scenariile posibile analizate, la necesitatea de a majora tarifele de transport al energiei din cele 4 țări participante, cu impact asupra facturilor consumatorilor finali.
Extras din studiu: Locațiile-cheie onshore din România
Proiectul cablului submarin nu este inclus în Planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport 2024-2033 elaborat de Transelectrica, însă ar putea fi inclus în viitor, ″în funcție de confirmarea parcurgerii etapelor de decizie necesare la nivelul părților interesate″, potrivit operatorului român de transport și sistem.
Conform Transelectrica, ″fezabilitatea economică a proiectului depinde de scenariile de evoluție a capacităților de producție instalate în România, Georgia și țările vecine și de metodologia de analiză cost – beneficiu utilizată, studiile economice efectuate până în prezent având rezultate și concluzii diferite″.
″În următoarele 30 de zile, se va lansa compania mixtă de proiect pentru realizarea Coridorului Verde, cu sediul la București. Investiția va conecta energetic Marea Caspică cu Uniunea Europeană″, a declarat ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, după cea de-a 9-a reuniune ministerială a statelor participante la proiect, desfășurată cu ocazia summit-ului COP29 de la Baku din Azerbaidjan.
Joint-venture-ul (JV), denumit Green Energy Corridor Power Company (GECO), pentru care acordul de asociere a fost semnat în septembrie, își va avea sediul social în România, la București, și va fi organizat ca societate cu răspundere limitată (SRL). Operatorii de transport și sistem din țările participante la proiect vor deține cote egale în societate, fiecare urmând să contribuie cu capital inițial de cel mult 1 milion de euro și să propună câte un administrator, conform Transelectrica.
Extras din studiu: alternative pentru traseul onshore din România
″Nu există tranziție energetică fără infrastructură de transport al energiei. Resimțim o profundă lipsă a interconectării, piața europeană a energiei fiind decuplată. De aceea plătim prețuri mult mai mari în Estul Europei comparativ cu Vestul Europei. Pentru România, Coridorul Verde și Interconectorul în Curent Continuu Est-Vest sunt proiecte vitale. Fără aceste interconexiuni, nu vom putea evacua energia adițională de la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și nici de la centralele eoliene din Marea Neagră, în orizontul de timp 2031-2032. Mai mult, o interconexiune în curent continuu (HVDC) va fi o pârghie în plus la îndemâna Dispecerului Energetic Național (DEN) pentru echilibrarea sistemului″, a mai spus Burduja.
Acordul România-Ungaria-Azerbaidjan-Georgia din decembrie 2022 privind construirea unui cablu energetic submarin în Marea Neagră a fost modificat oficial, la București, tot în septembrie anul acesta, pentru punerea în acord a tratatului cu legislația Uniunii Europene.
După cum a relatat Profit.ro, Comisia Europeană transmisese oficial României și Ungariei, ca țări membre UE, că ″are îndoieli″ cu privire la compatibilitatea Acordului cu legislația europeană. Executivul de la Bruxelles solicitase adăugarea în textul înțelegerii interstatale a unei prevederi care să stipuleze că ″Prevederile prezentului acord (...), în ce le privește pe România și Ungaria, nu vor avea întâietate față de obligațiile care decurg din calitatea lor de membre alte Uniunii Europene și din legislația Uniunii″.
