Austria și România sunt strâns legate din punct de vedere economic. OMV are un rol special de jucat aici. Odată cu preluarea majoritară a companiei de petrol și gaze Petrom, în 2004, compania parțial deținută de statul austriac a devenit unul dintre cei mai mari investitori din România, iar acum, după veto-ul austriac pentru intrarea României în Schengen, se confruntă cu apeluri la boicot în țară și alte acuzații. Una dintre acestea se referă la Neptun, un imens câmp de gaze din Marea Neagră, scrie „Der Standard”.
După veto-ul la Schengen, presa română a speculat că atitudinea ezitantă a austriecilor ar putea avea legătură cu relațiile strânse dintre OMV și Gazprom sau Lukoil. Aceasta din urmă nu este activă doar în domeniul petrolului, ci are și activități în domeniul gazelor, este listată la bursa de la Londra și, spre deosebire de Gazprom sau Rosneft, nu este o companie de stat. Reamintim că fostul director general al Lukoil, Rawil Maganov, a murit la începutul lunii septembrie în urma unei presupuse căderi de la fereastra unui spital din Moscova. Maganov este unul dintre numeroșii oameni de afaceri ruși care au murit în circumstanțe misterioase de la războiul de agresiune al lui Putin împotriva Ucrainei, notează „Der Standard”.
Publicația arată că reproșul care i se face acum OMV este că, pentru a nu supăra Rusia, și-a redus în mod deliberat interesul pentru proiectul de exploatare a zăcământului din Marea Neagră. „Rusia, în calitate de furnizor de gaze de lungă durată al Austriei, nu ar trebui să fie iritată, motiv pentru care OMV ar fi renunțat la gazul din exploatarea Neptun Deep și nu mai urmărește proiectul cu graba necesară. Partea austriacă, evident, neagă acest lucru”, menționează „Der Standard”.
ENTUZIASM RETEZAT
Descoperirea zăcământului de gaz în sine datează de mai bine de zece ani. În februarie 2012, directorul general de atunci al OMV, Gerhard Roiss, anunța „cea mai mare descoperire de gaze din istoria OMV”, întâmplător chiar în ziua prezentării bilanțului anual, în timpul conferinței de presă. Împreună cu Exxon Mobil ca partener, OMV Petrom, filiala românească a grupului austriac de petrol, gaze și produse chimice, a descoperit o mare bulă de gaz, la 170 de kilometri în largul coastei orașului Constanța, la o adâncime cuprinsă între 100 și 1.000 de metri. Potrivit estimărilor, în jur de 200 de miliarde de metri cubi sunt depozitați acolo, adică atât cât a livrat Rusia către UE într-un an, înainte de invazia Ucrainei, reamintește „Der Standard”.
„Ceva de genul acesta se întâmplă de obicei o singură dată în viața unui manager”, mărturisea Roiss la momentul respectiv, declarându-se fericit în legătură cu descoperirea din așa-numitul perimetru Neptun. Lucrările pregătitoare începuseră deja cu mulți ani înainte. Apoi, dintr-o dată, nimic nu a mai funcționat. Prețul gazului scăzuse, România voia taxe mari și mai avea și multe alte lucruri de spus, un mix prost pentru companiile care începuseră să exploateze zăcământul de gaze. Multinaționala americană Exxon Mobil, care era operatorul în cadrul asocierii în participație de 50/50 cu OMV Petrom, a renunțat în cele din urmă. Romgaz a preluat jumătatea sa de acțiuni în luna aprilie a acestui an pentru mai mult de un miliard de dolari, în timp ce OMV Petrom a preluat administrarea proiectului Neptun, scrie News.ro.
BUCUREȘTIUL SE GRĂBEȘTE, OMV SPUNE CĂ FACE ANUNȚUL ÎN VARA ANULUI 2023
Odată cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și cu criza acută de energie, lucrurile s-au schimbat în favoarea proiectului din Marea Neagră, scrie publicația austriacă. „Prețurile sunt mult mai atractive, cererea este și ea prezentă”, a declarat recent pentru „Der Standard” Alfred Stern, care a trecut la conducerea OMV la începutul lunii septembrie a anului trecut. „Proiectul Neptun este unul care a fost foarte important în strategia noastră și care a devenit acum și mai important”, a arătat el.
Și guvernul de la București se grăbește brusc, notează „Der Standard”. Vrea ca Romgaz și OMV Petrom să anunțe rapid decizia în privința câmpului de gaze. „Vreau acest lucru pentru că este o situație specială de piață”, și-a exprimat nerăbdarea, în urmă cu câteva săptămâni, ministrul român al energiei, Virgil Popescu. „Este nevoie de gaze naturale pe piață, iar România poate juca un rol”, a arătat oficialul.
Însuși șeful OMV, Alfred Stern, a fost la București înainte ca emoțiile să se amplifice din cauza veto-ului austriac pe tema Schengen. Cu această ocazie, s-a întâlnit și cu președintele Klaus Iohannis. „Până la jumătatea anului 2023, vrem să nu ne grăbim cu decizia finală de investiție în ceea ce privește Neptun Deep”, este declarația pe care și-a menținut-o Stern, conform „Der Standard”.
OMV VREA ÎMBUNĂTĂȚIRI LA LEGEA OFFSHORE
De fapt, arată publicația, există o sumă enormă de bani în joc. Pentru a obține gazul ar trebui investite patru miliarde de euro, două miliarde doar de la OMV. Vechea lege offshore, care prevedea cea mai mare rată de impozitare din UE, de 23%, a fost între timp modificată de Parlamentul României și a devenit mai favorabilă investitorilor. Cu toate acestea, OMV spune că ar dori în continuare să vadă îmbunătățiri în anumite puncte.
Gazul ar putea ajunge în conducte în 2027, cu condiția să existe condițiile necesare și să se dea undă verde pentru investiție în 2023 - scrie „Der Standard”.
De altfel, anii care au urmat preluării Petrom de către OMV nu au fost în întregime lipsiți de fricțiuni. Pe scurt, compania românească de petrol și gaze avea mai mulți angajați în plată decât locuri de muncă, era ineficientă și pierdea bani. Sediul central din Viena a derulat un program de restructurare dură, a modernizat rafinăria din Ploiești și a investit mulți bani în rețeaua locală de benzinării. În schimb, mii de angajați au fost nevoiți să plece, ceea ce încă provoacă resentimente în anumite cercuri și are un singur vinovat: OMV, își încheie explicațiile jurnalistul Guenther Strobl, care semnează articolul din „Der Standard”.
