Încasări viitoare din vânzări de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) alocate gratuit României de către UE, estimate la peste 330 milioane euro, vor fi redirecționate dinspre finanțarea unor proiecte de investiții în energie, în special în obiective legate de gaze naturale, către mai multe bugete ale statului, a decis Guvernul.
Este vorba de un disponibil de certificate CO2 rămas neutilizat pentru investiții în energie în cadrul unei scheme de sprijin prevăzute de o variantă a legislației UE în domeniu care a fost între timp modificată.
În cadrul schemei, așa-numitul ″Mecanism 10c″, se avea în vedere sprijinirea unor proiecte de producție de energie pe gaze la București, Timișoara, Ploiești și Tulcea, precum și a unuia pe biomasă la Arad.
Anul trecut, însă, a fost modificată Directiva UE a certificatelor CO2, în sensul că proiectele menționate mai puteau fi finanțate în acest fel doar până la finalul lui 2024, față de 31 decembrie 2030, în varianta inițială.
″Având în vedere prevederile menționate mai sus, respectiv reducerea perioadei de implementare a Articolul 10c de la 31 decembrie 2030, la 31 decembrie 2024, operaționalizarea Mecanismului 10c se află în imposibilitatea de a fi realizată întrucât aceasta presupune o perioadă de mimimum un an pentru realizarea tuturor demersurilor procedurale de acordare a ajutoarelor de stat, la care se adaugă perioada de realizare a investițiilor″, se arată într-un memorandum adoptat astăzi în ședința de Guvern.
Potrivit Directivei, România trebuie să transmită până cel târziu mâine Comisiei Europene cum dorește să folosească un număr de 5,6 milioane de certificate CO2 rămase neutilizate de la vechea schemă de sprijin: să le vândă la licitație și să pună banii încasați în bugete ale statului sau să le transfere în noua schemă de sprijin pentru investiții în energie, așa-numitul Fond de Modernizare.
Executivul a ales prima variantă, la propunerea Ministerului Energiei, cu argumentul că UE a devenit mult mai reticentă față de finanțarea din fonduri europene a proiectelor legate de gaze naturale.
″În ceea ce privește finanțarea investițiilor din Fondul de Modernizare, având în vedere ultimele două sesiuni ale Comitetului pentru Investiții, aprobarea la finanțare a propunerilor de investiții de către BEI/COM este din ce în ce mai restrictivă, iar finanțarea proiectelor neprioritare este din ce în ce mai dificilă în contextul revizuirii Directivei ETS și diminuării procentului fondurilor alocate investițiilor neprioritare. Relevantă în acest sens este aprobarea la finanțare a propunerilor de investiții neprioritare transmise de România constând în proiectele ce vizează conductele de transport gaz ale Transgaz SA, procentul de finanțare aprobat pentru acestea fiind nesemnificativ: 12% pentru investiția Conductă de transport gaze naturale Ghercești-Jitaru, și 21% pentru investiția Conductă de transport gaze naturale Marea Neagră – Podișor″, se afirmă în memorandum.
Potrivit sursei citate, dat fiind prețul actual al certificatelor, de circa 60 euro/bucata, se estimează că din vânzarea celor 5,6 milioane de certificate se vor obține 336 milioane euro pentru perioada 2024-2030, sumă ce va avea următoarele destinații, potrivit legislației în vigoare: 29% la bugetul de stat (97.440.000 euro), 50% la Fondul de Mediu (168.000.000 euro) și 21% la Ministerul Energiei (70.560.000 euro).
Din procentul total de 21% destinat Ministerului Energiei, 15% va merge către ″măsuri financiare în favoarea sectoarelor sau a subsectoarelor care sunt expuse unor riscuri semnificative de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative care sunt suportate efectiv de pe urma costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice″, iar 6% - ″pentru finanțarea proiectelor de reducere a gazelor cu efect de seră stabilite de Ministerul Energiei″, mai scrie în document.
