Deși a mutat luna trecută nu mai puțin de 1,9 miliarde lei proveniți din impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze naturale din perimetre offshore din Marea Neagră și din perimetre onshore de mare adâncime în așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, folosit la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru diferența dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate clienților finali, Guvernul a constatat că tot nu-i ajung banii.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
″(…) s-a constatat existența unui deficit, sens în care au fost analizate surselor financiare de acoperire a acestuia″, arată Guvernul.
Astfel, în ședința de miercuri, Executivul a hotărât să mai ia încă 335 milioane lei din supraimpozitarea ″găzarilor″ pentru a-i plăti furnizorilor de energie și gaze pentru compensarea costurilor plafonării prețurilor finale.
″În acest sens, s-a constatat că, în raport de disponibilul existent (…), poate fi alocată o sumă de 335 milioane lei″, se menționează în nota de fundamentare a HG.
Alocări de acest tip au devenit posibile după ce, în prima parte a lunii decembrie 2022, Guvernul a decis prin OUG că banii din supraimpozitarea producătorilor de gaze din perimetre offshore din Marea Neagră și din perimetre onshore de mare adâncime pot fi folosiți și la alimentarea contul de Trezorerie al Fondului de Tranziție Energetică, alimentat până atunci doar cu sume încasate din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie electrică.
Guvernul a plasat în afara bugetului de stat veniturile și cheltuielile Fondului de Tranziție Energetică, ceea ce este surprinzător și lipsit de transparență, arăta Consiliul Fiscal în opinia sa oficială asupra legii bugetului de stat pe 2023. Instituția a confirmat astfel o analiză anterioară pe această temă a Profit.ro, care a remarcat că actul normativ nu oferă nicio informație despre estimările Guvernului cu privire la încasările și cheltuielile de anul viitor ale Fondului.
În plus, chiar la finalul anului trecut, și posibil neconstituțional, statul român le-a impus producătorilor de țiței, gaze și cărbune, precum și rafinăriilor de petrol și cocs, plata unei noi contribuții de solidaritate, de 60% din profiturile impozabile care depășesc cu mai mult de 20% media celor înregistrate în perioada 2018-2021, printr-o ordonanță de urgență care preia un Regulament UE adoptat în octombrie. Această rată de impunere este aproape dublă față de cea minimă prevăzută de Regulament, de 33%, și a treia cea mai mare dintre țările care au anunțat astfel de contribuții.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat pe 22 decembrie 2022 că, până la acel moment, verificase și trimisese spre decontare cereri de plată de peste 7,7 miliarde lei din partea furnizorilor, reprezentând compensații pentru plafonarea prețurilor.
