Marii consumatori industriali de energie eligibili pentru a primi subvenții de la bugetul de stat pentru acoperirea unei părți din costurile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) incluse în prețul electricității au încasat, la finalul anului trecut, suma totală de 621,438 milioane lei în baza acestei scheme de ajutor de stat, în ușoară scădere (cu circa 2,5%) față de cea primită în 2021 (637,623 milioane lei).
Suma este mai mică și decât bugetul maxim estimat de Guvern în acest scop, de 150 milioane euro pe an echivalent în lei.
În plus, numărul total de beneficiari a scăzut de la 33 la 27.
Conform normelor în materie, în decembrie 2022, companiile eligibile au primit compensații pentru costurile CO2 înregistrate în cursul anului 2021. Acordurile de finanțare pentru acordarea subvențiilor au fost semnate de beneficiari cu Ministerul Energiei în noiembrie și decembrie anul trecut.
Subvențiile din decembrie 2022 pentru costurile CO2 din 2021 au fost plătite în baza noii legislației privind schema de sprijin, adoptată de Guvern prin OUG în octombrie anul trecut, după ce a primit aprobare de la Comisia Europeană cu o lună înainte.
În linie cu legislația UE în vigoare începând cu 2021, unele sectoare industriale nu au mai beneficiat de compensații pentru costurile CO2 incluse în prețul energiei electrice, printre ele numârându-se producția de îngrășăminte chimice și cea de fibre textile.
Astfel, pe lista beneficiarilor de subvenții nu se mai regăsesc combinatul de îngrășăminte chimice Azomureș, controlat de grupul elvețian Ameropa, și nici producătorul de sulfat de cupru pentru agricultură și zootehnie Zlatcup Zlatna, deținut de Ioana Lungu, Ibrahim Omay și Celal Yapicikardesler.
De asemenea, nu mai puțin de 9 companii din industria fibrelor textile, care au primit subvenții în 2021 pentru costurile CO2 din 2020, nu s-au mai calificat pentru sprijinul acordat la finalul anului trecut pentru activitatea din 2021. Acestea sunt Amann Romania (controlată de grupul german omonim), Greenfiber International (actualmente Greentech, parte a Green Group), Monosuisse Ro (deținută de Monosuisse AG din Elveția), Novafil, Rifil și Rolana Tex (toate trei controlate de același grup de investitori italieni), Romtextil (Isa Susli), Silvania Worsted Spinning (parte a Südwolle Group din Germania) și Yarnea (controlată de Radici Group din Italia), conform datelor oficiale.
Nu s-au mai calificat pentru subvenții nici producătorul de alumină Alum Tulcea din grupul Alro-Vimetco, care a oprit producția în august anul trecut, și nici cel de produse extrudate HAI Extrusion al austriecilor de la Hammerer Aluminum Industries.
Numele noi de pe lista beneficiarilor sunt producătorii de aluminiu Alu Menziken (Montana Tech Components) și Delta Aluminiu (Serdar Enis, Umut Yazici și Kadir Cokyapici), producătorul de bare și țevi din oțel Nimet Târgoviște (parte a grupului austriac Palfinger), producătorul de oțel electric Erdemir Târgoviște (deținut de grupul turc omonim), producătorul de fontă Saturn Alba Iulia (C.I.M.U. SRL din Italia), precum și producătorii de electrozi Elsid Titu și Electrocarbon Slatina ai omului de afaceri Mihai Tufan, ultimele 2 companii fiind mai cunoscute ca traderi, producători și furnizori de energie electrică.
Schema de ajutor de stat se va aplica până în 2030, bugetul total estimat fiind de 1,5 miliarde euro.
Măsura vizează reducerea riscului de „relocare a emisiilor de dioxid de carbon”, situație în care întreprinderile își mută producția în țări din afara UE cu politici mai puțin ambițioase privind clima, ceea ce duce la sporirea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial.
Prețul certificatelor CO2 a crescut cu peste 200% de la începutul lui 2021 până în februarie 2022, apropiindu-se la un moment dat chiar de nivelul de 100 euro/certificat. Escaladarea a început în 2021, fiind declanșată de publicarea planurilor UE privind o nouă înăsprire a normelor privind emisiile de gaze cu efect de seră, prin care se vrea impunerea de limite și mai stricte asupra emitenților de carbon, autoritățile de la Bruxelles urmărind alinierea întregii economii a regiunii la creșterea nivelului de ambiție al țintelor sale climatice în deceniul următor.
Acest lucru a atras pe piața certificatelor numeroși jucători din industria financiară, cum ar fi fonduri de investiții și hedging, care au cumpărat anticipând sporirea cererii ca urmare a înăspririi țintelor de decarbonare. Un alt motiv a fost majorarea producției de energie pe bază de cărbune, pe fondul scumpirii gazelor.
Prețul certificatelor CO2 a terminat anul trecut la un nivel de peste 88 euro/unitate.
