Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că România are dreptul să mențină monopolul național al OPCOM, filială a companiei de stat Transelectrica, pe intermedierea bursieră a tranzacțiilor angro spot și la termen cu energie electrică, acest monopol neîncălcând legislația UE în materie.
″Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică, în special articolul 1 literele (b) și (c), articolul 2 punctul 40, precum și articolul 3 din acest regulament, coroborat cu Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE, trebuie interpretat în sensul că:
- nu se opune unei reglementări a unui stat membru în temeiul căreia este menținut un monopol național legal al serviciilor de intermediere a ofertelor de vânzare și de cumpărare de energie electrică ce privește piețele angro pentru ziua următoare și intrazilnică dacă acest monopol exista deja în acest stat membru la momentul intrării în vigoare a Regulamentului (UE) 2015/1222 al Comisiei din 24 iulie 2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor, conform articolului 5 din acesta;
- nu se opune unei reglementări a unui stat membru în temeiul căreia este menținut un monopol național legal al serviciilor de intermediere a ofertelor de vânzare și de cumpărare de energie electrică ce privește piața angro la termen, conformitatea unei astfel de reglementări cu dreptul Uniunii trebuind să fie apreciată în raport cu dispozițiile relevante ale dreptului primar al acestuia″, se arată în decizia Curții.
Speța a ajuns pe masa CJUE după ce, în 2020, operatorul privat Bursa Română de Mărfuri (BRM), care domină intermedierea de tranzacții cu gaze naturale din România, a solicitat Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să îi acorde licență de organizare și administrare de piețe centralizate de energie electrică, invocând Regulamentul UE 2019/943.
Potrivit BRM, din Regulament ar reieși că ″autoritățile naționale de reglementare sunt obligate să asigure o concurență efectivă între operatorii piețelor de energie electrică și evitarea, în orice caz, a unui monopol anticoncurențial″.
Cum ANRE a refuzat, BRM a dat în judecată instituția la Curtea de Apel București, cerând ca instanța să oblige Autoritatea să îi acorde licența. Curtea de Apel București a considerat că din Regulament nu reiese limpede care ar fi decizia corectă, astfel că, în vara lui 2021, a suspendat procesul și a solicitat CJUE să se pronunțe în această privință:
″În aceste condiții, Curtea de Apel București a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:
1) Regulamentul [2019/943], în special articolul 1 litera (b) și articolul 3 ale acestuia, având în vedere și prevederile Directivei [2019/944], interzice de la momentul intrării sale în vigoare ca un stat membru să continue să aloce o singură licență de organizare și administrare a piețelor centralizate de energie? Începând cu data de 1 ianuarie 2020 există o obligație pentru statul român de a opri un monopol existent în privința operării pieței de energie electrică?
2) Domeniul de aplicare ratione personae al principiilor de liberă concurență din Regulamentul 2019/943, în special al articolului 1 literele (b) și (c), respectiv al articolului 3 [din acesta], include operatorul unei piețe de energie electrică precum o bursă de mărfuri? Este relevant pentru acest răspuns faptul că, pentru definiția pieței de energie electrică, articolul 2 punctul 40 din Regulamentul 2019/943 trimite la definiția piețelor de energie electrică din cuprinsul articolului 2 punctul 9 al Directivei 2019/944?
3) Trebuie să se considere că acordarea de către un stat membru a unei singure licențe pentru operarea pieței de energie electrică reprezintă o restrângere a concurenței în sensul articolelor 101 și 102 TFUE coroborate cu articolul 4 alineatul (3) TUE și cu articolul 106 alineatul (1) TFUE?″.
″Deși dispozițiile europene impun, printre altele, statelor membre și autorităților naționale de reglementare anumite obligații pentru a încuraja concurența pe piețele de energie, în sensul art. 2 pct. 40 din Regulamentul 2019/943, trebuie să se constate că niciuna dintre acestea și nici vreo altă dispoziție din acest Regulament nu prevede vreo normă privind schimburile pe aceste piețe care să fie susceptibile de a fi interpretată, chiar și în lumina obiectivelor urmărite de Regulamentul menționat, 5 în sensul că se opune ca atare menținerii într-un stat membru a unui monopol național legal al serviciilor de intermediere a ofertelor de vânzare și de cumpărare angro de energie electrică.
Mai precis, faptul că, prin intermediul unei trimiteri la art. 2 pct. 9 din Directiva 2019/944, acest art. 2 pct. 40 definește noțiunea de ,,piețe de energie electrică” ca vizând piețe de energie electrică, inclusiv piețele nereglementate și bursele de energie electrică, piețele pentru comercializarea de energie, capacități, servicii de echilibrare și servicii de sistem în toate intervalele de timp, inclusiv piețele la termen, piețele pentru ziua următoare și piețele intrazilnice” și vizează astfel, la plural, printre altele, ,,bursele de energie electrică” nu poate dovedi că dintr-o asemenea definiție ar decurge o interdicție adresată statelor membre de a menține un monopol legal în lipsa oricărei dispoziții în acest sens in Regulamentul 2019/943″, se mai menționează în decizia CJUE.
Anul trecut, ANRE a acordat BRM licență generală pentru activitatea operatorului pieței de energie electrică, însă nu și pe cea de operator desemnat al pieței de energie electrică (OPEED), care permite operarea piețelor românești spot (pentru ziua următoare și intrazilnică) cuplate cu alte piețe din Uniunea Europeană. OPCOM este în prezent singurul deținător al unei astfel de licențe.
Recent, Ministerul Energiei a elaborat un proiect de ordonanță de urgență care stipulează că, pe perioada aplicării legislației de plafonare a prețurilor la consumatorii finali și a mecanismului centralizat de achiziție de la producători la preț reglementat, ″în zona de ofertare România, până la data de 31 martie 2025, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) nu emite noi decizii de desemnare în calitate de operator desemnat al pieței de energie electrică (OPEED) pentru serviciile de tranzacționare pe Piața Pentru Ziua Următoare de energie electrică (PZU) și Piața Intra Zilnică de energie electrică (PI)″.
″(…) prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2022, în plus față de funcțiile pe care le are în baza licenței pentru activitatea operatorului pieței de energie electrică, pe care o deține, și a funcției de operator desemnat - OPEED de cuplare pe piețele pentru ziua următoare și intrazilnice din România, OPCOM SA a fost abilitat să deruleze și un mecanism de achiziție centralizată de energie electrică de la producători de energie electrică, în calitate de achizitor unic pe piața de energie electrică. Astfel, atâta timp cât sunt în vigoare aceste măsuri excepționale de criză, este de așteptat scăderea cantităților disponibile pentru tranzacționare pe piețele pentru ziua următoare și intrazilnice din România.
Menționăm că, până la data de 28.12.2021, data intrării în vigoare a OUG nr. 143/2021 de modificare a Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 (Lege), cu modificările și completările ulterioare, legislația națională prevedea existența unui singur operator al pieței de energie electrică. Prin acest OUG s-a preluat în legislația națională desemnarea OPEED de către ANRE în baza criteriilor de la art. 6 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2015/1222. După această dată, legislația națională nu mai prevede în mod expres existența monopolului legal pentru cuplare (OPEED) și permite acordarea mai multor licențe pentru activitatea operatorului pieței de energie electrică. Regulamentul 2015/1222 stabilește norme privind desemnarea operatorilor pieței de energie electrică (OPEED) pentru efectuarea cuplării unice a piețelor pentru ziua următoare sau a piețelor intrazilnice, iar această modificare este pe deplin justificată de un motiv imperativ de interes general și este proporțională cu obiectivul urmărit, având o întindere temporală limitată, conform dispozițiilor art. 23 din OUG nr. 153/2022, adică până la 31.03.2025″, se arată în nota de fundamentare a draftului de act normativ.
