Asta din cauza vechimii și stării proaste a echipamentelor sale, se arată în raportul oficial privind cauzele insolvenței Electrocentrale Craiova, analizat de Profit.ro.
Intrată în insolvență în decembrie 2025, Electrocentrale Craiova a fost înființată în 2022, prin divizarea CEO, mai precis prin desprinderea din patrimoniul Complexului Energetic Oltenia a activelor de producție de energie electrică și termică din Craiova.
Potrivit sursei citate, gradul de realizare a programelor de reparații de dinainte de divizarea din septembrie 2022 fusese în medie de numai 18% din valoarea programată, astfel că ″infrastructura moștenită era deja grav degradată, ca urmare a unor decenii de sub-investiție sistematică în mentenanță și retehnologizare″.
Asta în condițiile în care echipamentele industriale principale ale termocentralei pe lignit sunt mai vechi de 35 de ani (vârsta maximă fiind 40), singura excepție fiind cele două cazane de abur industrial pe gaze de 50 tone pe oră, puse în funcțiune în 2019, dar destinate exclusiv alimentării Ford Otosan.
Cu echipamente vechi și proaste, Electrocentrale Craiova nu a putut funcționa în mod constant la capacitatea sa instalată sau programată, pierzând venituri importante, în condiții de costuri fixe foarte mari, și neputând participa la piețele de echilibrare și de servicii de sistem cu producția sa de electricitate, care îi asigură aproape 60% din totalul încasărilor.
″Participarea pe aceste piețe superioare presupune o condiție tehnică esențială: capacitatea centralei de a-și modifica rapid producția de energie electrică în funcție de semnalele transmise de operatorul de transport și sistem (Transelectrica – n.r.). (…) termocentrala necesită aproximativ 24 de ore pentru a putea fi oprită complet și un interval similar pentru a putea fi pornită și dusă la parametrii nominali de funcționare.
Această inerție termică face ca debitoarea să fie practic incapabilă să răspundă la solicitările de reglaj rapid care caracterizează piețele de echilibrare și de servicii de sistem. Prin urmare, Elcen Craiova a fost forțată să își comercializeze întreaga producție de energie electrică exclusiv pe Piața Zilei Următoare (PZU), expunându-se în întregime volatilității prețurilor de pe această piață și pierzând accesul la segmentele cu prețuri mai favorabile. Această limitare nu este o opțiune comercială, ci o constrângere tehnică impusă de starea echipamentelor, cu consecințe financiare directe și permanente″, se afirmă în document.
După cum a relatat Profit.ro aici și aici, se are în vedere rezolvarea problemei prin construirea unei centrale noi pe gaze, lucru care va și reduce cu până la 60% cheltuielile cu achiziția de certificate CO2, printre cele mai împovărătoare pentru companie.
″Turbinele pe gaze naturale au o flexibilitate operațională radical superioară față de centralele pe cărbune: ele pot fi pornite și oprite în intervale de timp de ordinul minutelor sau al orelor, nu al zilelor. Această flexibilitate permite participarea activă pe piața de echilibrare și pe piețele de servicii de sistem, unde operatorul de transport și sistem remunerează disponibilitatea producătorilor de a răspunde rapid la variațiile de cerere din rețea. Prețurile pe aceste piețe sunt în mod tradițional semnificativ mai ridicate decât prețurile medii de pe PZU și nu sunt supuse aceluiași nivel de volatilitate pe termen scurt″, se spune în raport.
Acolo se mai arată că situația financiară a Electrocentrale Craiova a fost agravată de exceptarea ei de la mecanismul de achiziție centralizată angro de energie (MACEE) impus de stat din 2023, cu preț reglementat de vânzare de 450 lei/MWh pentru producătorii din mecanism. Asta a obligat compania să caute – fără succes - clienți dispuși să cumpere energie electrică la prețuri mai mari decât plafonul stabilit, de 450 lei/MWh.
″Consecințele practice ale acestei excepții s-au dovedit a fi severe. (…) debitoarea a încercat să își vândă producția de energie electrică pe piața contractelor bilaterale, fără a găsi însă operatori economici dispuși să achiziționeze energie la prețuri mai mari decât prețul reglementat de 450 lei/MWh disponibil prin noul mecanism. Practic, MACEE a distorsionat întreaga piață de energie electrică, stabilind un plafon de preț de la care cumpărătorii nu erau dispuși să se abată, indiferent de situația producătorului.
În aceste condiții, pentru a nu fi nevoită să întrerupă producția de energie termică, debitoarea a fost obligată să comercializeze energia electrică pe piața zilei următoare (PZU) la prețuri care nu acopereau cheltuielile de producție și nici costul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Această situație a generat pierderi directe estimate la 581 milioane lei în perioada 2023 – 2024″, se menționează în document.
O altă problemă a fost faptul că, în perioada octombrie 2022 – iulie 2023, Electrocentrale Craiova nu a beneficiat de bonusul de cogenerare, finanțat printr-o taxă suportată pe facturi de toți consumatorii de curent electric din România.
″În perioada 01 octombrie 2022 - 30 iunie 2023, ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei – n.r.) a stabilit bonusul de cogenerare acordat debitoarei la valoarea de zero lei, deși aceasta produsese în regim de cogenerare 173.870 MWh calificați. Motivul din spatele deciziei nr. 2097 din 23.11.2022 (a ANRE – n.r.) nu a fost susținut de clarificări până la momentul redactării prezentului raport (...).
Situația pare cu atât mai suspectă cu cât, anterior și ulterior acestei perioade, ANRE a acordat bonusuri de cogenerare pentru energia electrică în valoare de 310,96 lei/MWh, respectiv 487,70 lei/MWh. La o valoare medie de 399,33 lei/MWh, decizia ANRE de a nu acorda bonus a generat o pierdere directă de aproximativ 70 milioane lei, privând debitoarea de o sursă de venit la care era îndreptățită și de care depindea pentru acoperirea parțială a costurilor operaționale″, notează raportul.
Documentul amintește și eșecul demersului Electrocentrale Craiova de a accesa o finanțare nerambursabilă UE de aproape 163 milioane euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru construirea unei noi centrale în cogenerare pe gaze, de 295 MW.
″(…) debitoarea a depus cererea de finanțare prin PNRR în septembrie 2022. Ceea ce a urmat reprezintă o succesiune de eșecuri administrative și instituționale care au condamnat proiectul înainte ca acesta să ajungă la faza de execuție. Contractul de finanțare, semnat în cele din urmă, prevedea un termen de execuție de 24 de luni pentru finalizarea unui proiect de complexitate industrială excepțională, care presupunea proiectarea, achiziția, livrarea, montajul, testarea și punerea în funcțiune a unor echipamente de generare de energie de mare putere.
Toți potențialii ofertanți consultați în cadrul procedurilor de achiziție, inclusiv producători de referință globală precum Siemens Energy, General Electric și Ansaldo Energia, au comunicat că termenul de execuție de 24 de luni era nerealist și imposibil de respectat în condițiile normale ale pieței de echipamente energetice. Lanțurile de aprovizionare globale pentru echipamente de generare de mare putere operează cu timpi de producție și de livrare de 18 până la 36 de luni, ceea ce înseamnă că simpla fabricare și livrare a echipamentelor ar fi epuizat termenul contractual, fără a include montajul, punerea în funcțiune și testele de performanță″, se spune în raport.
Tabelul preliminar de creanțe al Electrocentrale Craiova include datorii totale recunoscute de 1,08 miliarde lei.
Cel mai mare creditor este Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) din cadrul ministerului de resort, cu o creanță bugetară de 596,4 milioane lei. Suma este prevăzută de o decizie de impunere din octombrie anul trecut a AFM și reprezintă penalități pentru neîndeplinirea la termen, de către Electrocentrale Craiova, a obligației legale de achiziție a 905.095 certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pentru energia pe lignit produsă în 2024. Creanța AFM a fost înscrisă provizoriu în tabel, până la soluționarea procesului în care Electrocentrale Craiova contestă decizia de impunere.
Pe locul 2 este banca de stat Exim Banca Românească, fosta EximBank, cu o creanță garantată de 257,2 milioane lei. În 2024, cu acordul Guvernului, Exim Banca Românească a acordat Electrocentrale Craiova, în numele și contul statului, un credit de 350 milioane lei pe 12 luni, scadent la 30 septembrie 2025, pentru asigurarea disponibilului necesar garantării unui împrumut de 990.000 certificate CO2 de la societatea-″soră″ Complexul Energetic Oltenia. Creditul Exim, reînnoit în 2025, a fost garantat cu ipotecă de rang 1 asupra tuturor bunurilor imobile, precum și a unor bunuri mobile din patrimoniu.
Al treilea cel mai mare creditor este compania de stat Complexul Energetic Oltenia (CEO), cu o creanță chirografară de 208,1 milioane lei și una garantată de 1,26 milioane lei, grosul reprezentând livrări de lignit neachitate. Interesant și insolit este că, potrivit sursei citate, în cursul anului trecut, a fost demarat un litigiu între Electrocentrale Craiova și CEO, într-o instanță privată de arbitraj neprecizată. Procedura arbitrală a încetat odată cu intrarea în insolvență a Electrocentrale Craiova, în decembrie 2025.
