Europa s-ar putea confrunta cu o criză energetică și mai acută anul viitor, după ce va utiliza rezervele de gaze naturale pentru a trece de frigul acestei ierni, a declarat șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), în timp ce UE caută modalități de a atenua criza, transmite Reuters.
Țările europene au umplut rezervoarele de stocare la aproximativ 90% din capacitatea lor, după ce Rusia a tăiat livrările de gaze ca răspuns la sancțiunile occidentale impuse în urma invaziei sale în Ucraina, scrie News.ro.
Prețurile gazelor, care au crescut în lunile de după invazia din februarie, s-au retras. Dar acest lucru ar putea fi de scurtă durată, deoarece țările concurează pentru a cumpăra gaze naturale lichefiate (GNL) și alte alternative la livrările de gaze prin conductele rusești.
Pentru a ajuta la combaterea crizei, Uniunea Europeană ia în considerare un plafon al prețului gazelor, o problemă care a divizat blocul de 27 de națiuni, deoarece unele țări se tem că ar putea îngreuna asigurarea aprovizionării.
”Cu depozitele de gaze pline în proporție de aproape de 90%, Europa va supraviețui iernii viitoare cu doar câteva vânătăi, atâta timp cât nu vor exista surprize politice sau tehnice”, a declarat Fatih Birol, director general al AIE.
Adevăratele provocări cu care se confruntă Europa, care în trecut se baza pe Rusia pentru aproximativ 40% din gazele sale naturale, vor începe în februarie sau martie, când depozitele trebuie reumplute, după ce cererea mare din timpul iernii le va epuizat= la 25%-30%.
”Iarna aceasta este dificilă, dar iarna viitoare poate fi foarte dificilă”, a spus Birol jurnaliștilor din Finlanda.
Guvernele europene au luat măsuri pentru a proteja consumatorii de impactul prețurilor mai mari și, miercuri, Germania a declarat că va subvenționa facturile pentru energie de anul viitor plătind puțin sub 13 miliarde de euro pentru tarifele de utilizare percepute de cele patru companii care gestionează rețele de transport de înaltă tensiune.
Tarifele fac parte din facturile de energie electrică, reprezentând aproximativ 10% din costurile totale pentru clienții cu amănuntul și o treime pentru companiile industriale din sectoare precum oțelul sau produsele chimice.
Intervenția Berlinului stabilizează tarifele, care altfel ar fi crescut de trei ori, având în vedere prețurile angro mari ale energiei și costurile operaționale în creștere ale operatorilor de rțele, a declarat ministrul german al economiei, Robert Habeck.
Până la izbucnirea războiului din Ucraina, la sfârșitul lunii februarie, conducta Nord Stream 1 de sub Marea Baltică, care se întinde din Rusia până în Germania, a fost una dintre principalele surse de gaze ale Europei de Vest.
Nord Stream 1 cuprinde două conducte separate, la fel ca și Nord Stream 2, care a fost umplut cu gaze, dar nu i s-a permis niciodată să livreze în Europa, deoarece Germania a suspendat autorizația chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina pe 24 februarie.
Trei dintre cele patru conducte au fost dezactivate de ceea ce Occidentul și Rusia spun că a fost sabotaj care a cauzat scurgeri uriașe, iar autoritățile daneze au spus că a patra a fost depresurizată marți.
SABOTAJ?
Președintele Vladimir Putin a învinuit vineri Statele Unite și pe aliații lor, acuzații respinse de Washington.
Rusia a condamnat ceea ce a numit teorii ”prostești” din Occident, potrivit cărora a sabotat conductele prin explozii, săptămâna trecută.
Kremlinul a declarat miercuri că Rusia trebuie să participe la investigațiile asupra incidentelor, în timp ce unul dintre aliații lui Putin a spus că și-a amintit de atacurile efectuate de Agenția Centrală de Informații a SUA asupra infrastructurii petroliere din Nicaragua, în 1983.
La rândul ei, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că țările UE trebuie să își îmbunătățească protecția infrastructurii critice prin efectuarea de teste de stres și prin utilizarea supravegherii prin satelit, pentru a detecta potențialele amenințări.
Ea a vorbit în Parlamentul European înaintea reuniunii liderilor celor 27 de țări UE, vineri, la Praga, când aceștia vor dezbate planul UE de plafonare a prețurilor.
Detaliile nu au fost încă elaborate, dar ideea are sprijinul majorității țărilor care o văd ca pe o modalitate de a face față inflației.
Cu toate acestea, s-a confruntat cu opoziția din partea Germaniei, Danemarcei și Țărilor de Jos, care își exprimă îngrijorarea că va îngreuna asigurarea aprovizionării.
Von der Leyen a spus în discursul său că țările ar trebui să înceapă, de asemenea, să cumpere gaze în comun pentru a evita ca statele membre ale UE să liciteze unele împotriva altora pe piețele mondiale și să ducă la prețuri și mai mari.
Tensiunile anterioare de pe piața gazelor s-au diminuat, deoarece compania energetică rusă Gazprom a reluat miercuri exporturile de gaze către Italia prin Austria, după ce a rezolvat o problemă legată de garanții care a dus la suspendarea livrărilor în weekend.
Cu toate acestea, viceprim-ministrul Alexander Novak a declarat miercuri că Rusia ar putea reduce producția de petrol pentru a compensa efectele negative ale plafoanelor de preț impuse de Occident din cauza acțiunilor Moscovei în Ucraina.
Planul de plafonare a prețurilor agreat de Grupul celor șapte națiuni bogate ale lumii cere țărilor participante să refuze asigurări, finanțări, serviciil de brokeraj, navigație și alte servicii pentru mărfurile petroliere cu prețuri peste un plafonul de preț pentru țiței și produse petroliere, care nu a fost încă stabilit.
