Explozia prețurilor la energie electrică, reflectat, într-o mai mică măsură ca urmare a plafonărilor impuse de guvern, și în facturile finale, dar și vremea mai caldă, a condus în 2022 la reducerea consumului de electricitate cu 8%, procent superior celui al reducerii producției, de 6%. Producția de energie regenerabilă a fost singura care a crescut anul trecut comparativ cu anul precedent.
Producția de energie regenerabilă s-a majorat de la 8,7 TWh în 2021 la 9,2 TWh în 2022, ponderea sa în mixul de producție crescând de la 16 la 17%.
Producția de energie termo (hidrocarburi și cărbune) s-a micșorat în schimb de la 19,7 TWh la 19,4 TWh, iar cea de energie nucleară de la 10,4 la 10,2 TWh.
Sursa: Transelectrica
Anul secetos a făcut ca generarea de energie hidro să scadă cu nu mai puțin de 20%, potrivit datelor Transelectrica, de la 17,4 TWh în 2021 la 14 TWh în 2022.
În pofida scăderilor înregistrate, ponderea cea mai ridicată în mixul de producție, de 37%, este în continuare deținută de energia termo (hidrocarburi și cărbune), urmată de componenta Hidro cu 27%.
Energia produsă din surse regenerabile și nucleară au avut anul trecut o pondere de aproximativ 17%, respectiv 19%.
Producția internă netă a fost anul trecut de 52,7 TWh, cu 3,5 TWh sub cea din 2021, și cu 1,2 TWh sub cea a consumului intern, ceea ce a făcut din România un importator net de energie în 2022.
Consumul intern a scăzut cu 4,5 TWh comparativ cu cel din 2021.
Sursa: Transelectrica
Dacă în 2021, România a importat net (importuri-exporturi) de 2,2 TWh, în 2022, în urma scăderii mai accelerate a consumului intern, energia importată net a scăzut cu un TWh, la 1,2 TWh.
