Prețul energiei va rămâne ridicat, astfel că oamenii ar trebui să-și eficientizeze consumul, autoritățile să-i ajute pe cei vulnerabili, iar companiile să plătească o contribuție de solidaritate, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
"Prețul energiei va rămâne ridicat, întrucât se estimează că certificatul de dioxid de carbon, care acum costă 50 de euro, ar putea ajunge la 100 de euro. Aceste prețuri mari nu vor dispărea. Va trebui să învățăm să trăim cu prețuri mari la energie", a spus el, potrivit Agerpres.
Șeful autorității de concurență a subliniat că majorarea prețurilor la electricitate și gaze este un fenomen european, nu doar românesc, justificat, în parte, de revenirea economiei după pandemie, dar și de politica europeană de majorare a penalității pentru poluare, ceea ce a condus la o creștere foarte mare a prețului energiei bazate pe cărbune.
"Aceasta, ca să-i împingă pe consumatori să fie mai atenți cu consumul de energie, să cumpere echipamente cu consum mic, să-și izoleze bine casele. Noi, România, nu putem influența prețul din piața europeană, dar putem lua măsuri pentru a reduce impactul negativ al acestor creșteri de prețuri, prin subvenționarea consumului celor mai săraci, vulnerabili dintre noi. Când vine ploaia, nu o poți opri, dar poți să deschizi umbrela", a adăugat Chirițoiu.
Sumele pentru consumatorii vulnerabili ar putea proveni dintr-o contribuție de solidaritate pe care să o plătească toate companiile din energie, a adăugat Chirițoiu. În prezent, doar producătorii de gaze plătesc un supraimpozit pe dereglementare.
În România, încă de anul trecut, Consiliul Concurenței a inițiat proceduri prin care să poate solicita informații de la companiile din domeniu, pe baza cărora să poată interveni în piață.
"Am sancționat cu amenzi totale de 10 milioane de euro distribuitorii de gaze E.ON, Engie, Premier Energy, Ottogaz, pentru comportamente incorecte față de consumatori. Toți au recunoscut încălcarea legii și au plătit amenda. Pe piața de electricitate am impus CEZ proceduri corecte pentru debranșări, Enel pentru conectări la rețea, iar companiei Hidroelectrica i-am impus să vândă cantități mai mari pe bursa de energie pentru a nu crea artificial penurie. Am identificat clauze abuzive în unele contracte de furnizare și am sesizat Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și ANRE. ANPC chiar a aplicat sancțiuni Engie, care au fost confirmate de instanța de fond. Vom continua monitorizarea și, unde se impune, sancțiunile. Nu toate comportamentele incorecte față de consumatori sunt de competența noastră. De aceea colaborăm cu ANRE și ANPC", a completat Chirițoiu.
La ora actuală, se observă în piață situații în care unii furnizori nu își onorează contractele cu preț fix când acestea ajung în dezavantajul lor, dar situații similare au mai existat și în anii anteriori.
"În aceste cazuri, ANRE poate și trebuie să ia măsuri mai severe împotriva furnizorilor, impunând penalități și mergând până la ridicarea licenței. Altfel, asemenea comportamente vor submina funcționarea pieței. De asemenea, costul gazelor este doar 60% din prețul total al facturii, iar costul electricității este sub jumătate din prețul facturii. Trebuie să ne uităm și la celelalte componente, cele reglementate, ale facturii pentru a identifica zonele în care se pot face economii, de exemplu citirea contorului de gaze și a celui de electricitate pot să fie realizate de aceeași persoană, reducând astfel acest cost plătit, în final, tot de consumator", consideră președintele Concurenței.
Marii consumatori de energie beneficiază de scheme de sprijin, însă, în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii, costurile lor mai mari cu energia le vom vedea în prețul produselor lor peste câteva luni, a continuat el.
"La gaze nu cred că prețurile vor rămâne atât de mari pe timp mai lung. Iarna aceasta vor fi scumpe, dar de la primăvară este posibil ca prețul să scadă. Va fi pus în funcțiune și gazoductul Nord Stream II, care va aduce mai multe gaze în Europa din Rusia. Rușii au interesul să vândă aceste gaze, cererea nu cred că va crește și, în plus, Europa importă și gaze naturale lichefiate", a arătat Bogdan Chirițoiu.
Potrivit acestuia, România importă circa 10% din consumul de energie electrică și 20% din cel de gaze, iar, în lipsa importului, prețurile ar fi și mai mari, pentru că s-ar utiliza mai multă energie electrică generată din cărbune.
Piața de electricitate din România a fost liberalizată la 1 ianuarie 2021, iar cea de gaze la 1 iulie 2020.
