Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia, proaspăt reînnoit prin înlocuirea a 3 membri din 5, a decis, vineri seara, să-l revoce din funcție pe directorul general Laurențiu Ciurel, deși acesta mai avea mandat până anul viitor inclusiv, pentru "nerealizarea criteriilor de performanță asumate", în funcția de CEO interimar al companiei de stat fiind numit directorul financiar al Complexului, Laurențiu Ciobotărică, care a ocupat acest post și la Distrigaz, subsidiara românească a GDF Suez.
Ciobotărică a fost numit director al diviziei financiare a CE Oltenia în iulie anul acesta, în urma unui proces de selecție derulat prin intermediul unei companii de head-hunting. Directorul general interimar al Complexului a ocupat funcțiile de contabil șef, contabil șef regional și director financiar adjunct al Distrigaz România între 2003 și 2010, iar ulterior a deținut aceeași funcție la firma de instalări conducte distribuție gaze Instal Service Technology din Măgurele, Ilfov.
Anul trecut, CE Oltenia a consemnat pierderi totale de peste 693 milioane lei, în condițiile în care bugetul companiei pe 2014, aprobat de Guvern, prevedea un profit net de 31,09 milioane lei.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Conducerea companiei a justificat rezultatul negativ masiv, printre altele, prin necesitatea de a constitui provizioane în sumă totală de peste 356 milioane lei pentru facturi neîncasate de la clienți din sisteme municipale centralizate de termoficare, precum RAAN, CET Brașov, CET Govora, CET Oradea sau Termoficare Craiova, unele dintre acestea intrate în insolvență sau faliment.
Complexul Energetic Oltenia asigură peste 20% din producția de energie electrică al României. Complexul a fost înființat în 2012 prin fuziunea complexurilor energetice Turceni, Craiova și Rovinari cu Societatea Națională a Lignitului Oltenia Târgu Jiu. Compania are 13 grupuri energetice, care cumulează o capacitate instalată de 3.900 MW.
Probleme cu Fondul Proprietatea
Ciurel, alături de CE Oltenia și de alți 9 directori ai Complexului, au fost dați în judecată în ianuarie anul acesta de Fondul Proprietatea, acționar minoritar al companiei, cu peste 21% din acțiuni, chiar pentru faptul că CE Oltenia a continuat să furnizeze cărbune clienților cu datorii neplătite. "Am înițiat litigii împotriva membrilor Directoratului pentru continuarea furnizării de cărbune clienților (companii de stat) care înregistrează restanțe", se arată într-un raport al administratorului FP, Franklin Templeton, pregătit pentru acționari în vederea AGA desfășurată pe 29 octombrie.
Următorul termen în proces, aflat pe rolul Tribunalului Gorj, este programat pe data de 27 ianuarie anul viitor, ambele părți urmând să depună la dosar expertize contabile în sprijinul pozițiilor lor.
De altfel, în declarații acordate televiziunii locale TV Sud din Târgu Jiu, Ciurel a arătat că Fondul Proprietatea a făcut presiuni pentru demiterea sa, printre altele pentru că a refuzat să sisteze furnizarea de cărbune către CET-urile restante la plată. El a mai spus că vrea să dea în judecată la rândul său Fondul Proprietatea, pentru abuz de poziție minoritară în contra intereselor CE Oltenia, și să ceară daune de 100 milioane dolari.
"Ar cam fi printre primele cazuri în care se poate demonstra juridic, cu probe, că un acționar lucrează împotriva intereselor companiei la care este acționar, pentru că acest acționar mai este acționar și la o companie rivală", a spus Ciurel. În raportul FP citat, se arată că Fondul a "contestat la tribunal hotărârea de Guvern nr. 138/2013 care acorda acces garantat la rețeaua națională pentru CE Hunedoara și CE Oltenia, în detrimentul altor participanți de pe piață, incluzând Hidroelectrica". FP controlează circa 20% din acțiunile Hidroelectrica.
Inculpat în dosarul Ponta-Șova
Demiterea lui Ciurel, apropiat de PSD și de fostul premier Victor Ponta, deputat de Gorj, era cerută de mai multă vreme, însă luările de poziție în acest sens s-au intensificat după ce Ciurel a fost trimis în judecată, alături de Ponta și Dan Șova, în dosarul prejudicierii fostelor complexuri energetice Turceni și Rovinari, care fac acum parte din actuala societate CE Oltenia.
Acest lucru îl punea pe Ciurel de facto într-o poziție de conflict de interese. Complexul s-a constituit parte civilă în dosar. Laurențiu Ciurel a fost trimis în judecată de DNA pentru trei infracțiuni de abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, din care una în formă continuată. Potrivit DNA, complexurile energetice Turceni și Rovinari au fost prejudiciate cu suma totală de 19.676.456,79 lei (circa 5,6 milioane euro).
Potrivit unui document recent al Ministerului Energiei semnat de fostul ministru Andrei Gerea și consultat de Profit.ro, nu se poate dispune demiterea lui Laurențiu Ciurel în urma acuzațiilor pe care i le aduce DNA în dosarul Ponta-Șova pentru că acestea se referă la posibile fapte comise de Ciurel înainte de înființarea societății Complexul Energetic Oltenia, nu în timpul mandatului său de director general al Complexului. De altfel, înaintea ședinței Consiliului de Supraveghere de vineri în care a fost demis, Ciurel a declarat, pentru TV Sud, anticipând revocarea sa, că va contesta în justiție această măsură, subliniind că va "sta acasă pe bani mulți".
La începutul lunii noiembrie, imediat după anunțul demisiei premierului Ponta, Ciurel a declarat că regretă decizia acestuia și că se teme pentru soarta companiei începând cu anul viitor, adăugând că Ponta a sprijinit Complexul Energetic Oltenia.
Cine a plecat, cine a venit în Consiliul de Supraveghere
Cu o zi înainte de demiterea lui Ciurel, trei dintre cei cinci membri ai Consiliului de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia au fost înlocuiți din funcții, într-o AGA CE Oltenia desfășurată la sediul Ministerului Energiei, care controlează compania cu peste 77% din acțiuni. Ministerul Energiei solicitase convocarea respectivei AGA în urmă cu o săptămână.
Au fost înlocuiți din funcții Georgiana Porumbel, fiica unui lider PSD din județul Gorj, care a fost revocată, precum și doi executivi proveniți din mediul privat, Gheorghe Știrbu și Bogdan Hanganu, care fuseseră numiți membri în Consiliul de Supraveghere în octombrie și care au demisionat din funcții după doar circa o lună.
Gheorghe Știrbu este fost director general al subsidiarei românești a companiei franceze de construcții, infrastructură și utilități Egis și are în prezent propria sa firmă de consultanță în management. Știrbu a fost și membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica. A mai deținut funcții de director în cadrul Erste Bank, Vodafone sau Țiriac Bank, precum și funcția director general al Energoconstrucția. Celălalt demisionar din Consiliu, Bogdan Hanganu, de profesie avocat, este CEO-ul Alas România, producător de beton și agregate parte a grupului austriac Asamer Holding.
În locul lor au fost numiți doi actuali funcționari ai Ministerului Energiei, Elena Popescu și Cornel Bobâlcă, și un fost consilier în cadrul ministerului, Valeriu Ivan, care a fost membru și în CA-ul companiei de stat Oil Terminal. Ivan este în prezent șeful ONG-ului "Centrul de Analiză și Prognoză pentru Orientări Strategice", fiind și membru al organizației profesionale americane Strategic and Competitive Intelligence Profesionals, iar soția sa lucrează la Casa de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informații – UM 0472.
