Statul român a fost principalul beneficiar al actualelor crize de pe piața energiei, prin repetate modificări legislative reușind să-și majoreze, în 2 ani, de 10 ori încasările din multitudinea de taxe și impozite impuse principalilor producători de petrol și gaze, OMV Petrom și Romgaz, în condițiile în care veniturile acestora s-au triplat doar, arată un studiu realizat de Biriș Goran pentru Federația Patronală de Petrol și Gaze (FPPG).
În ultimii 8 ani au fost adoptate 44 de acte normative (legi, ordonanțe de Guvern și ordonanțe de urgență ale Guvernului) cu impact direct asupra sistemului de impozitare specific sectorului de petrol și gaze, au fost majorate impozite și/sau introduse altele noi, au fost plafonate prețuri, iar Codul Fiscal s-a majorat de 109 ori. Tendința s-a accelerat începând din 2020, după criza Coronovarius, urmată de cea energetică și apoi de războiul din Ucraina.
Așa se face că rata efectivă de impozitare, calculată ca proporție a impozitelor specifice sectorului upstream al țițeiului și gazelor naturale din România în totalul veniturilor din producție, a crescut de la 16% în 2020 la 28,9% în 2021, la 43,1% în 2022 (dacă se exclude contribuția de solidaritat) sau la 52,2% în 2022 (dacă se include contribuția de solidaritate).
Această rată este „de departe cea mai ridicată rată de impozitare efectivă în anii 2022 și 2021, situându-se la un nivel de 4 ori mai mare decât media simplă a ratelor efective de impozitare identificate în celelalte state europene”, făcând România necompetitivă, în special în fața unor state din regiune, precum Turcia, care a început deja producția de gaze în Marea Neagră, susține avocatul Gabriel Biriș.
În timp ce veniturile din producția de țiței și gaze naturale au crescut cu 203% la nivelul principalilor doi producători analizați, respectiv OMV Petrom și Romgaz, impozitarea specifică a crescut disproporționat, cu 885%. Impozitarea suplimentară a crescut de 11 ori în 2022 față de anul 2020, în timp ce redevențele au crescut de 5,2 ori în 2022 comparativ cu anul 2020.
Creșterea accelerată a impozitării suplimentare se datorează în principal impozitării suplimentare a gazelor naturale, evoluție explicabilă prin aplicarea unor cote progresiv mai ridicate și proporției mai mari din veniturile realizate supuse impozitării la cote maximale foarte ridicate, de 80% (impozitul pe veniturile suplimentare din dereglementarea prețurilor din sectorul gazelor naturale) și 70% (impozitul pe veniturile suplimentare offshore/onshore de mare adâncime).
Totodată, impozitul pe profit datorat de către cele două companii analizate, OMV Petrom și Romgaz, a ajuns la proporția de 10% din totalul impozitului pe profit încasat la bugetul de stat pe anul 2022.
Potrivit studiului, sistemul de impozitare specific sectorului de petrol și gaze este complex, fiind format din:
• redevențe petroliere;
• impozitul pe veniturile suplimentare obținute din dereglementarea prețurilor din sectorul gazelor naturale;
• impozitul pe veniturile suplimentare din vânzarea gazelor naturale din producția internă proprie extrase din perimetre petroliere offshore și/sau perimetre onshore de mare adâncime;
• impozitul pe veniturile din activitățile de exploatare a resurselor naturale, altele decât gazele naturale;
• contribuția de solidaritate și
• impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale (impozit specific pe cifra de afaceri).
Multe din aceste impozite nu sunt deductibile din diferitele baze de impozitare ale altora, ceea ce face și mai complicat sistemul, companiile găsindu-se în situația de a plăti un impozit la alt impozit.
