„Gata? Semnal trimis!”: în camera de control a unui centru de cercetare din România, ing. Antonia Toma, care coordonează tirul, activează cel mai puternic laser din lume, cu promisiuni revoluționare, de la sănătate la spațiu, potrivit Le Journal de Quebec, citat de Rador Radio România. Cifrele sunt amețitoare: sistemul este capabil să atingă un vârf de 10 petawați (10 la puterea de 15 wați) pentru un timp ultrascurt, de ordinul unei femtosecunde (o milionime de miliardime de secundă).
În fața unui perete de ecrane care afișează fascicule luminoase, inginera în vârstă de 29 de ani verifică o serie de indicatoare înainte de a începe numărătoarea inversă. Cadența acestor tiruri efectuate pe ținte situate în camere experimentale este în prezent foarte mare – 30 până la 40 pe zi.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
O muncă „stresantă, dar și foarte plină de satisfacții”, având în vedere echipele de cercetători care vin din întreaga lume pentru a testa acest echipament unic, spune ea pentru AFP, în cadrul unei vizite de presă organizate săptămâna aceasta în această locație din apropierea capitalei București.
Pe cealaltă parte a geamului, rânduri lungi de cutii roșii și negre adăpostesc două lanțuri de lasere.
În interior se află o minune tehnologică: cristale de safir de titan care, excitate sub efectul unei pompe optice, emit fasciculul, sute de oglinzi de toate dimensiunile, rețele de difracție acoperite cu aur…
A fost nevoie de „câteva zeci de milioane de euro, 450 de tone de echipamente” și o instalare atentă pentru „a atinge acest nivel excepțional de performanță”, explică Franck Leibreich, responsabil cu activitățile laser pentru grupul francez Thales care operează sistemul.
Dotată cu placă antivibrație, cladirea, care a necesitat o investiție de 320 de milioane de euro, finanțată în principal de UE, este mândria Romaniei, chiar dacă au fost probleme la construcția unei unități de producție de raze gamma și aceasta nu va fi finalizată decât în 2026.
Plimbându-se prin sala imensă cu podea albă imaculată, Gérard Mourou, laureat al Premiului Nobel pentru fizică 2018, se declară „foarte emoționat” de această „odisee incredibilă”, din Statele Unite, unde a petrecut treizeci de ani, până la concretizarea în Europa a acestui proiect născut în anii 2000 în cadrul Infrastructurii Europene ELI (Extreme Light Infrastructure).
„Se pornește de la un mic grăunte luminos, cu foarte, foarte puțină energie, care va fi amplificată de milioane și milioane de ori”, explică el, cu aerul de copil uimit, în ciuda celor 79 de ani și a părului alb, în fața „uriașului pas făcut” și „puterilor fenomenale” atinse.
Această tehnică, numită „Chirped Pulse Amplification” (CPA), a dezvoltat-o împreună cu cercetătoarea canadiană Donna Strickland și co-laureată Nobel, atunci studenta lui, la mijlocul anilor 1980. Constă în întinderea impulsului laser, amplificarea apoi comprimarea lui.
Pe lângă contribuția lor la fizica vidului sau a găurilor negre, munca celor doi oameni de știință a făcut posibilă operarea a milioane de oameni care sufereau de miopie sau cataractă.
Iar ultimele realizări ne vor permite să mergem mult mai departe, asigură profesorul Mourou, în special în domeniul medical. „Vom folosi aceste impulsuri ultraintense pentru a produce acceleratoare de particule mult mai compacte și mai puțin costisitoare”, pentru a distruge celulele canceroase, subliniază el.
Alte aplicații posibile includ tratarea deșeurilor nucleare prin reducerea duratei radioactivității sau chiar „curățarea spațiului” aglomerat cu nenumărate resturi – „echivalentul a patru Turnuri Eiffel, deci 28.000 de tone”.
În acest caz, „laserul ar putea fi folosit pentru a elimina aceste deșeuri și a produce un fel de efect de rachetă capabil să le scoată de pe orbită”.
Laserul – ale cărui principii elementare au fost descrise în 1916 de Einstein – s-a impus în viața noastră de zi cu zi, de la CD-uri până la cititoare de coduri de bare la supermarket sau chiar în industrie, unde aceste instrumente de precizie sunt folosite la sudare sau tăiere.
Are o singură culoare (roșu, verde, albastru etc.), în timp ce lumina obișnuită în care suntem scăldați este compusă din mai multe culori. Toate undele de lumină merg în aceeași direcție și formează un fascicul îngust.
Fotonii sunt identici, „ca soldații în mers, în contrast cu alergătorii de maraton” alcătuind lumina produsă de o lampă, descrie Gérard Mourou într-o manieră sugestivă.
El este convins: după triumful electronului în secolul XX, secolul XXI va fi cel al laserului.
De altfel, alte țări sunt în cursă – Franța, China sau Statele Unite – pentru a produce lasere și mai puternice.
