Prima unitate a centralei de la Cernavodă, care luni s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Național (SEN), a fost repornită în cursul acestei nopți, joi dimineață aceasta funcționând, potrivit datelor Transelectrica, la capacitate maximă, de peste 1300 MW.
De ce este important În ultimele zile, prețul energiei electrice cu livrare în ziua următoare a atins niveluri extrem de ridicate, cele mai mari din Europa, ca urmare a scăderii producției de energie regenerabilă, a nivelului scăzut de producție de energie hidro (ca urmare a secetei) și nucleară (ca urmare a desincronizării unității 1). Astfel, România a fost nevoită să importe cantități ridicate de energie, peste 2400 MW, și nu energie ieftină regenerabilă din occident, care se îndreaptă către Ucraina, ci energie scumpă din Bulgaria și Serbia.
Inițial, Unitatea 1 ar fi urmat să să reconecteze la sistemul național luni, la ora 18:00, apoi marți la ora 00.00. Momentul a fost amânat încă o dată până marți la ora 14.00, pentru ca apoi, să se anunțe o nouă oră de repornire, miercuri, ora 14:00.
Însă unitatea nu a repornit nici miercuri, ceea ce se poate vedea și pe nivelul producției centralei, de 680 MW, ceea ce înseamnă că nu funcționează decât un reactor.
Așa că Transelectrica a anunțat o nouă dată de repornire a unității - joi, 29 august, ora 01:00.
Potrivit operatorului de sistem, lucrările au vizat “înlocuirea transformator de măsură de curent faza T”.
Miercuri, la ora 14:30, România importa 1.500 MW, la o producție de aproape 5.000 MW și un consum de aproximativ 6.500 MW.
Energia solară era de aproximativ 600 MW, cea eoliană de 800 MW, iar energia hidro contribuia la sistem cu 1.000 MW, la fel ca hidrocarburile.
Cărbunele producea 800 MW, iar centrala de la Cernavodă, care funcționa doar cu o unitate, 689 MW.
Precedenta oprire accidentală a unității, survenită luna trecută, a durat în total aproape o săptămână.
