Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat la Prima Tv, că schema de compensare pentru curentul electric este prevăzută în legislație până în martie 2025 și a menționat că a făcut recomandări Comisia Europeană ca până în 2025, dar inclusiv în acel an, să se încerce o ieșire graduală din aceste scheme de compensare. ”Schema în sine e mult mai sustenabilă azi decât era acum doi ani. Acum doi ani a costat statul român undeva la 14 - 15 miliarde de lei. La anul va costa 3 miliarde de lei pentru că prețurile în piață au scăzut, deci sigur valoarea compensărilor a scăzut”, a mai explicat ministrul.
Sebastian Burduja a fost întrebat sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de ce statul subvenționează pentru toată lumea factura la curent electric.
“Schema de compensare plafonare a fost gândită în vârful crizei energetice și statul român a ales o opțiune mai ușoară. De ce? Există aceste praguri de consum care se pot echivala și cu praguri de venit. Nu toți românii săraci consumă cel mai puțin curent electric lunar. Dar, ca regulă, cu cât ai venituri mai puține, cu atât și consumul gospodăriei este mai mic. Și atunci sigur când ai un consum de sub 100 de kilowați oră lunar ai 0,68 de lei kilowați oră. Dacă ai peste 300, ai 1,3 lei, adică dublu. Și de aceea, din criza energetică până azi, cinci milioane de gospodării din România au plătit factura la curent 35 de lei. Un cost rezonabil. Deci nu este o țintire pe veniturile din gospodării, pentru că asta ar fi implicat niște analize mult mai complexe, cu INS, cu Ministerul de Finanțe, ele se pot face, dar e mai complicat”, a afirmat ministrul Energiei.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
El a menționat că vrea să păstreze această stabilitate deoarece la nivelul consumatorului este important să aibă o cheltuială predictibilă de la lună la lună.
“Și ce am spus în mandatul meu, că vreau să păstrăm stabilitatea pentru sistem, pentru că la nivelul consumatorului de rând e important să știe că totuși are o cheltuială cât de cât predictibilă de la lună la lună, iar pentru furnizorii de energie iarăși e important, pentru că atunci când vii cu o nouă schemă au nevoie de 3-4 luni de zile să își updateze, să-și înnoiască toate sistemele de IT, de facturare și să nu mai avem știri de tipul facturi cu multe zerouri sau cu prea multe zerouri. Erori, pur si simplu ale sistemului pentru că le-au schimbat foarte des. Au fost șapte ordonanțe de urgență pentru gestionarea crizei energetice, plus legile de aprobare în Parlament, care au mai dat anumite facilități pacienților care depindeau de anumite aparate medicale acasă și iarăși le-au scăzut acel plafon la 0,68 și felurite alte beneficii”, a explicat Burduja.
Întrebat cât va mai funcționa acest mecanism de subvenție din partea statului, ministrul Energiei a răspuns: “E o întrebare bună. Noi avem în legislație martie 2025 și în discuțiile de la Bruxelles de acum câteva săptămâni, acolo am setat ținta și Comisia a fost deschisă la chestiunea asta. Ea nu a impus nici acum statelor membre, a făcut doar recomandări ca până în 2025, dar inclusiv anul 2025 să încerce o reducere, o ieșire graduală, să-i spunem din aceste scheme de compensare”.
Sebastian Burduja a menționat că acest conflict din Orientul Mijlociu va avea niște reverberații în piața energiei.
“Conflictul din Orientul Mijlociu și el va avea niște reverberații în piața energiei. Nu avem cum să le evităm și vom vedea ce amploare va căpăta și ce alte state arabe vor decide să reducă turația în ceea ce privește producția de petrol, mai ales, dar au și gaze și sigur și faptul că dacă Uniunea Europeană ne permite și ne permite în acest context ar fi păcat să nu profităm și să nu asigurăm această predictibilitate românilor și iarna asta și iarna viitoare. Iar schema în sine e mult mai sustenabilă azi decât era acum doi ani. Acum doi ani a costat statul român undeva la 14 - 15 miliarde de lei. La anul va costa 3 miliarde de lei pentru ca prețurile în piață au scăzut, deci sigur valoarea compensărilor a scăzut. Este o schema care se ajustează. (…) Și la gaze astăzi vedem că sunt prețuri în piață mai mici de 0,31 plafonul stabilit prin lege și sunt furnizori care au început să coboare sub plafonul maximal setat de lege și să încheie contracte la un preț mai mic pentru consumatori”, a mai afirmat Sebastian Burduja.
