Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că profesori de la facultăți de drept și din domeniul energiei vor face parte din comitetul interministerial care va decide asupra viitoarei scheme de ajutor pentru plata facturilor pentru energie. Ministerul și-a propus ca toate criteriile să fie stabilite până la finalul acestui an. „Pentru că vedem astăzi o piață europeană nefuncțională, nu excludem deloc scenariul în care menținem plafonarea și după 31 martie 2025”, a declarat Sebastian Burduja într-un interviu pentru Ziarul Unirea.
Ministrul Energiei afirmă autoritățile vor consulta cadre didactice universitare înainte de a decide asupra schemei de ajutor care va fi acordată persoanelor din categoriile considerate vulnerabile, după ce actuala schemă de plafonare-compensare a tarifelor la energie va expira, la finalul lunii martie a anului viitor, scrie News.ro.
”Pregătim înființarea rapidă a unui comitet interministerial, compus inclusiv din cadre universitare ale facultăților de drept și din domeniul energetic, care să contureze viitorul mecanism de sprijin, după 1 aprilie 2025, al consumatorilor vulnerabili precum și de combatere a sărăciei energetice. Pentru viitor, analizăm oportunitatea transformării acestei compensări într-o obligație de serviciu public, care se pliază mai bine tradiției administrative românești”, a declarat Sebastian Burduja într-un interviu publicat sâmbătă seară de ziarulunirea.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Ministrul dă asigurări asupra faptului că și după 1 aprilie 2025 consumatorii vulnerabili vor fi protejați.
”După cum am spus, avem pregătit un comitet interministerial compus din experți, inclusiv din mediul academic, care vor pregăti soluția legislativă nouă până la 31 decembrie 2024. Luăm în calcul un mecanism de protejare a oamenilor cu venituri reduse și pentru care costurile cu energia pot avea o pondere mare în totalul costurilor gospodăriei. În acest mecanism vom avea în vedere respectarea garanțiilor constituționale privind caracterul de stat social al României, asigurarea unui nivel de trai și respectarea demnității umane. Avem în vedere că, pentru consumatorii casnici, furnizarea energiei electrice și termice să devină obligație de serviciu public, cu toate mecanismele administrative de subvenționare. Prioritatea este definirea clară a criteriilor de eligibilitate pentru consumatorii vulnerabili. În scenariile de lucru luăm în calcul venituri sub un anumit prag, familii numeroase, persoane care utilizează aparate medicale. Am început să analizăm datele de la Institutul Național de Statistică și un scenariu de lucru este să luăm în calcul venitul total al gospodăriei, costurile totale cu facturile de energie electrică + gaze naturale și numărul de membri din gospodărie”, a detaliat Burduja.
El subliniază că autoritățile și-au propus ca „nicio gospodărie să nu ajungă, după ce își plătește facturile, sub pragul minim de venit conform INS, pragul sărăciei relative”.
”Pentru că vedem astăzi o piață europeană nefuncțională, nu excludem deloc scenariul în care menținem plafonarea și după 31 martie 2025”, mai declară ministrul Energiei.
Acesta precizează, în interviul pentru jurnaliștii locali, că estimările de astăzi arată că „nici după 31 martie 2025 furnizorii nu ar trebui să factureze cu prețuri mai mari decât plafonul existent (1,3 lei/kWh)”.
Sebastian Burduja a fost întrebat și are sunt criteriile pe baza cărora au fost aprobate compensații la energie și gaze, atât timp cât nu au fost respectate plafonul de minimis și modul de selectare a clienților finali, conform prevederilor legale.
”În ceea ce privește respectarea plafonului de minimis, suntem conștienți de importanța lui și, în acest sens, Ministerul Energiei, împreună cu alte instituții implicate, analizează constant implementarea măsurilor pentru a respecta cadrul legal și pentru a asigura o corectă selecție a beneficiarilor pe termen mediu și lung. Ajustările necesare vor fi făcute în baza feedback-ului și a realităților economice, astfel încât să asigurăm o distribuție corectă a resurselor și, în același timp, să ne încadrăm în obligațiile naționale și europene”, a răspuns Burduja.
