De ce este important Anunțul Lukoil, potrivit căruia, în urma “acceptării ofertei” Gunvor suspendă orice negociere cu vreo terță parte privind vânzarea vreunui activ din străinătate, afectează planurile mai multor guverne europene, în special cel român și bulgar, de a intermedia preluarea de alți actori a activelor Lukoil din regiune.
Lukoil condiționa vânzarea rafinăriei de cea a stațiilor
În România, multiple surse din piață au declarat Profit.ro că, până în prezent, Lukoil a refuzat să vândă separat cele două business-uri, cel de rafinare și cel de distribuție de carburanți, chiar dacă se aflau pe două firme diferite, Petrotel-Lukoil SA (rafinăria) și Lukoil România SRL (rețeaua de 320 de benzinării).
Pentru rețeaua de benzinării ar exista interes real, însă pentru rafinărie nu. Rafinăria Petrotel este concepută să proceseze țiței rusesc Ural, bogat în sulf, și nu țiței ușor, precum cel azer sau chiar cel kazah.
Pentru a putea modifica procesul de producție ar fi necesare investiții majore. “E mai ieftim să construim o rafinărie de la zero”, a precizat una din surse pentru Profit.ro.
Probleme, însă nu insurmontabile, sunt invocate și în ceea ce privește rețeaua de benzinării. Se susține că aproape jumătate din stațiile Lukoil din România ar avea o infrastructură învechită și ar fi situate în zone care le afectează profitabilitatea.
Rămâne de văzut ce poziție ar adopta Gunvor, dacă (și este un mare dacă) va primi aprobarea autorităților americane, britanice și elvețiene pentru preluarea Lukoil International GmbH: ar accepta eventuale oferte separate pentru rețeaua de benzinării sau păstrează poziția Lukoil de a le vinde numai la pachet cu rafinăria.
Cum rămâne cu rafinăria de la Burgas
Cel mai mult însă este afectat în prezent procesul de vânzare a rafinăriei Neftochim pe care o deține la Burgas, în Bulgaria, cea mai mare din regiune. Potrivit unor surse Profit.ro, în perioada următoare ar fi trebuit parafată achiziția acesteia de concernul azero-turc Socar-Cengiz Holding, tranzacție ce pare că a picat în urma anunțului Lukoil, dar care primește semnale pozitive în urma declarațiilor Gunvor.
O lege adoptată recent de Parlamentul bulgar prevede ca orice tranzacție care implică Lukoil să fie supusă unei evaluări de securitate națională și să primească aprobarea explicită a guvernului. Practic, Bulgaria și-a rezervat dreptul de a bloca sau îngheța orice vânzare pe care o consideră riscantă, mișcare ce deschide calea pentru o naționalizare de facto a rafinăriei din Burgas.
Autorizarea la nivel național - evitată, Gunvor cumpărând compania, nu active
Sursele Profit.ro susțin că autorizarea tranzacției Lukoil-Gunvor de autoritățile naționale (fie ele române sau bulgare) nu este necesară, nefiind vorba de o vânzare de active, ci de preluarea companiei care deține aceste active la nivel global.
Autorizarea de autoritățile americane sau britanice (fie obținerea de către Gunvor a unor licențe noi, fie prelungirea celor vechi) este însă necesară pentru ca activitățile companiilor preluate să nu fie supuse sancțiunilor impuse și să poată continua. Cea a autorităților elvețiene este la rândul său necesară, operațiunile financiare ale traderului Litasco efectuându-se cu sistemul bancar și cu traderi internaționali licențiați în Țara Cantoanelor.
Valoarea contabilă a activelor totale ale Lukoil International GmbH se ridica la sfârșitul anului 2023 la 19,14 miliarde de euro, iar activele imobilizate se ridicau la 16,33 miliarde de euro, conform situațiilor financiare ale companiei.
Nu este clar dacă partenerii Lukoil vor fi entuziaști să accepte transferul către Gunvor sau dacă ar putea exercita clauze de preempțiune pentru a cumpăra ei înșiși activele Lukoil.
„Gunvor nu este proprietarul natural al acestor active”, a declarat un al doilea bancher din domeniul energiei. „Toți partenerii Lukoil își vor analiza drepturile.” Aceștia au adăugat însă că, din moment ce tranzacția cu Gunvor a fost pentru holdingul Lukoil International GmbH, mai degrabă decât pentru active individuale, este posibil ca aceste clauze să nu poată fi activate.
Autoritățile române, în ceață
Ministerul Energiei a transmis, la solicitările repetate ale mass media, că a luat act de sancțiunile impuse de Statele Unite gigantului petrolier rus Lukoil, precum și de intenția rușilor de a-și vinde activele internaționale, inclusiv pe cele din România, menționând că, înainte de a lua o decizie, așteaptă poziția Uniunii Europene asupra acestei spețe.
Gunvor: Procedurile birocratice nu pot fi finalizate în 2 săptămâni
Într-un interviu acordat publicației Financial Times, Torbjörn Törnqvist, directorul executiv al Gunvor, a declarat că în viitor trader-ul ar putea decide ca că unele dintre activele Lukoil să fie înstrăinate dacă ar fi identificați “alți proprietari mai potriviți”.
Întrebat dacă acest lucru înseamnă că acestea ar putea reveni în portofoliul gigantului rus, el a precizat: „Dacă sancțiunile sunt ridicate, este probabil un semn că relațiile (din acel moment - n.r.) vor fi bune. Acum, însă, nu avem afaceri cu companii rusești.”
Însă procesul de cumpărare de către Gunvor a Lukoil International GmbH, proprietar și al Litasco, care deține Petrotel și rețeaua de benzinării din România, este unul extrem de complicat și de departe de a fi finalizat.
În timp ce autoritățile de reglementare din SUA, Marea Britanie și Elveția evaluează dacă aprobă sau nu acordul, Törnqvist susține că este nevoie urgentă de obținerea de licențe pentru a se asigura că aprovizionarea cu combustibil nu va fi întreruptă atunci când noile sancțiuni americane asupra Rosneft și Lukoil vor intra în vigoare pe 21 noiembrie.
„Prioritatea este să ne asigurăm că licența generală de operare este prelungită”, a declarat el pentru Financial Times. „Amploarea acestui acord necesită completarea unor proceduri birocratice de reglementare. Nu poate fi finalizat în două săptămâni. Întreaga operațiune internațională a Lukoil este paralizată. Nimeni nu poate colabora cu ei. Sunt în joc multe locuri de muncă, iar capacitatea de rafinare ar putea fi foarte perturbată.”
Principalele semne de întrebare
Rafinăria Lukoil din Burgas furnizează peste două treimi din aprovizionarea cu combustibil a Bulgariei, în timp ce instalația sa Petrotel din România reprezintă aproximativ o treime din capacitatea de rafinare a țării, amintește FT.
Viteza și amploarea tranzacției au uimit piața și au ridicat semne de întrebare cu privire la fiabilitatea și transparența tranzacției.
Unii rivali se întreabă cum poate Gunvor, care avea o valoare a capitalului propriu de doar 6,6 miliarde de dolari la sfârșitul primei jumătăți a anului, să obțină fondurile necesare pentru a finanța o astfel de achiziție.
O posibilitate este ca tranzacția să fie plătită treptat folosind câștigurile din activele nou achiziționate.
O persoană apropiată lui Gunvor a declarat că tranzacția ar putea fi organizată cu „o structură de earnout, fără plată în avans și fără finanțare”, banii alocați Lukoil urmând să fie păstrați într-un cont escrow până când sancțiunile împotriva grupului rus vor fi ridicate în cele din urmă.
Alții au speculat că Gunvor ar putea acționa ca un custode temporar al activelor pe care Lukoil intenționează în cele din urmă să le recupereze odată ce războiul se va termina.
„Va exista o clauză de răscumpărare, deși este posibil să nu fie inclusă în documentele oficiale”, a sugerat un consultant senior al companiilor energetice rusești.
Un manager de top al unei companii petroliere rusești a fost de acord, spunând că este „sigur că exact așa este structurată tranzacția, Lukoil va continua să administreze activele din punct de vedere operațional”.
Un trader de la o firmă rivală a declarat: „Gunvor este singura companie în care se poate avea încredere să joace acest rol”.
Gunvor neagă că va fi doar administrator temporar de active, care ar urma să se întoarcă în proprietatea Lukoil după o eventuală ridicare a sancțiunilor
Törnqvist a refuzat să comenteze modul în care Gunvor va finanța tranzacția, dar a precizat că trader-ul nu este “iresponsabil” să intre într-un asemenea proces fără o strategie bine pusă la punct.
De asemenea, șeful Gunvor a negat că activele vor ajunge în cele din urmă înapoi la Lukoil, spunând că guvernele SUA și Marea Britanie care au impus sancțiuni trebuie să fie încrezătoare că este o „ruptură completă”. El a reiterat că acordul va fi finalizat doar dacă există acordul autorităților.
„Se precizează clar că nu există absolut nicio modalitate de a inversa această tranzacție, chiar dacă sancțiunile sunt ridicate. Nu este posibil”, a spus el.
Törnqvist a spus că cele două părți au discutat despre active specifice Lukoil înainte de impunerea de noi sancțiuni asupra Lukoil luna trecută și că negocierile au evoluat într-un acord mai ambițios.
Istoria relațiilor Gunvor-Rusia
Acordul a readus pe prima pagină a presei speculațiile despre legăturile istorice ale comerciantului elvețian cu Kremlinul. Grupul a fost fondat la sfârșitul anilor 1990 de Törnqvist și Gennady Timchenko, unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui rus Vladimir Putin.
Gunvor a devenit rapid unul dintre cei mai importanți trader de petrol din lume, gestionând peste un sfert din totalul exporturilor de țiței maritim rusesc.
În 2014, după anexarea Crimeii de către Rusia, SUA au susținut că liderul rus avea interese financiare personale în activitatea companiei de trading - o afirmație pe care Gunvor a respins-o ca fiind „scandaloasă”, potrivit Financial Times - și au impus sancțiuni lui Timchenko, care și-a vândut participația la Gunvor către Törnqvist.
De atunci, Gunvor a depus eforturi pentru a se distanța de companiile, vânzând sau retrăgându-se din aproape toate operațiunile din Rusia, inclusiv o acțiune de 30% într-o mare companie minieră de cărbune, Kolmar.
FT susține că Gunvor a păstrat doar o participație minoritară de 26% la terminalul de export de petrol Ust-Luga, situat în apropierea graniței Rusiei cu Estonia. Compania a declarat pentru Financial Times că a s-a luat în considerare și vânzarea acesteia, „dar până acum nu a fost practic sau fezabil din punct de vedere legal”.
La momentul acordului Kolmar, compania minieră era condusă de Serghei Țivilev, care este acum ministrul energiei al Rusiei și căsătorit cu verișoara lui Putin. De-a lungul anilor, Țivilev și-a mărit treptat participația la Kolmar la 70% și ulterior a transferat-o soției sale, deși nu este clar dacă aceasta încă o deține.
Gunvor a negat că Timchenko a intermediat acordul de preluare a companiei care deține activele internaționale ale Lukoil, acord care nu putea fi semnat fără aprobarea personală a lui Putin, susține Financial Times.
Trader-ul și-a majorat expunerea în SUA
După ce s-a retras din Rusia, Gunvor și-a majorat considerabil expunerea în SUA, unde are acum o operațiune comercială cu 200 de angajați, care reprezintă aproximativ 30% din vânzările sale și este finanțată prin credite de aproape 3 miliarde de dolari de la bănci internaționale, conduse de Citibank.
Anul trecut, a vândut obligațiuni în valoare de aproape 400 de milioane de dolari către instituții americane.
Un bancher din domeniul energiei a declarat că Gunvor ar putea încerca să obțină aprobarea SUA pentru tranzacția Lukoil, informând White House că va „proteja afacerea și va folosi exclusiv bănci americane și firme de avocatură americane în viitor”.
