Decizia de revocare a lui Bodu a fost luată în ședința AGA a SAPE din 31 martie, după cum a relatat atunci Profit.ro.
Acum, Sebastian Bodu a cerut în contencios administrativ anularea ordinului ministrului Energiei de atunci, Bogdan Ivan, din ziua anterioară (30 martie), prin care reprezentanții ministerului au fost mandatați să voteze pentru revocare în ședința AGA.
Pârâți sunt Ministerul Energiei și SAPE. Nu a fost stabilit încă un prim termen de judecată.
Bodu fusese numit membru în CS-ul SAPE în august 2024 și avea mandat valabil până în septembrie 2027.
Revocarea s-a făcut în urma ″constatării încetării efectelor″ hotărârii AGA din august 2024, de numire a lui Bodu.
Corpul de control al premierului Bolojan a făcut verificări la SAPE, în ianuarie anul acesta, privind ″respectarea prevederilor legale privind guvernanța corporativă, potrivit unui document oficial analizat de Profit.ro.
AGA SAPE a mai decis pe 31 martie aprobarea declanșării procedurii de selecție pentru numirea unui nou membru în CS, pe locul rămas vacant după revocarea lui Bodu.
Sebastian Bodu, de profesie avocat, a condus ANAF în perioada 2005-2007, după care a devenit europarlamentar (2007-2014). A mai fost consilier de stat al premierului (2020-2021) și vicepremierului (2021-2023).
Fostul său șef de cabinet de la ANAF, Alexandru Valeriu Grigore, a fost și el, anul trecut, președinte provizoriu al Directoratului SAPE, fiind revocat după mai puțin de 1 lună de la numire. SAPE a anunțat public atunci că decizia de revocare ″reflectă angajamentul SAPE SA pentru asigurarea unei guvernanțe corporative, solide și transparente, în concordanță cu cerințele legale și cu bunele practici în domeniu″.
SAPE se află pe lista companiilor de stat din energie ale căror probleme de guvernanță corporativă au determinat Comisia Europeană să suspende o plată PNRR către România în valoare de aproape 228 milioane euro. Termenul de îndeplinire a jalonului era 28 noiembrie 2025 și nu a putut fi respectat la toate companiile aflate în cauză, printre eșecuri numărându-se și cele ale procedurilor de selecție de la Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia.
″În cadrul Deciziei de suspendare, Comisia Europeană a constatat că un membru al Directoratului (SAPE – n.r.) are contractul de mandat pe o durată mai mică de 4 ani. De asemenea, în perioada dintre 16 octombrie 2024 (data primirii scrisorii de evaluare preliminară) și 28 mai 2025 (data Deciziei de suspendare a Jalonului), un membru al Consiliului de Supraveghere a fost revocat de către AGA și doi membri ai Directoratului au fost revocați de către Consiliul de Supraveghere.
CS a declanșat ulterior procedura de selecție pentru cei doi membri ai Directoratului, anunțul a fost publicat, iar termenul de depunere a fost 11 august 2025, în prezent stadiul selecției fiind avansat. Din informațiile puse la dispoziție de către SAPE, apreciem că selecția va fi realizată până în data de 30 octombrie 2025″, a transmis anterior Ministerul Energiei, într-o notă de informare prezentată în ședința de Guvern din 11 septembrie.
Instituția a mai arătat atunci că a declanșat și procedura de selecție pentru un membru al Consiliului de Supraveghere, dar în cursul lunii iulie 2025, în urma unui control, s-a constatat că există o stare de incompatibilitate a unui alt membru al CS-ului SAPE, Alexandru Deaconu.
″Ministerul Energiei a înaintat o adresă către Agenția Națională de Integritate, care a confirmat starea de incompatibilitate a membrului CS in cauza. Ministerul Energiei, în calitate de acționar unic, a convocat o ședință AGOA având pe ordinea de zi revocarea membrului CS incompatibil în data de 12.08.2025. S-a declanșat procedura de selecție și pentru celălalt post rămas vacant, în data de 28 august 2025. Scrisoarea de așteptări a fost întocmită și urmează a fi transmisă spre avizare AMEPIP. Având în vedere că Ministerul Energiei este unic acționar, precum și faptul că sunt doar două posturi vacante, considerăm că selecția noilor membri ai CS poate fi finalizată până la 28 noiembrie 2025″, a spus ministerul în septembrie 2025.
SAPE a fost înființată în anul 2013, prin divizarea parțială a Electrica SA, noua companie preluând toate drepturile și obligațiile din contractele de privatizare ale fostelor Electrica Banat, Electrica Dobrogea, Electrica Moldova, Electrica Oltenia și Electrica Muntenia Sud și fiind parte și în procedurile de arbitraj internațional legate de aceste privatizări.
Cele mai importante participații ale SAPE, în prezent, sunt cele de la Titan Power (67,3%), Indra Soluciones Tecnologias de la Informacion România (49%), PPC Energie (21,42%), Rețele Electrice România (17.92%) și Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român (20%).
În plus, SAPE deținea, la finalul lui 2024, un portofoliu de acțiuni de companii energetice listate la Bursa de Valori București (Electrica SA, OMV Petrom, Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica și Conpet), cu valoare totală, la acel moment, de peste 112 milioane lei.
Societatea, care are mai multe investiții în sectorul energiei regenerabile, atât în active operaționale, cât și în proiecte aflate în derulare, a înregistrat în 2024 un profit net de 10,7 milioane lei, la venituri totale de 78,7 milioane lei, din care cifră de afaceri de numai 15,3 milioane lei, potrivit datelor raportate Ministerului Finanțelor Publice. La 31 decembrie 2024, SAPE dispunea de depozite bancare de peste 608 milioane lei.
