Premierul Ilie Bolojan a anunțat la Prima News că dacă ar fi fost închisă centrala de la Craiova, în următoare iarnă locuitorii acestui municipiu ar rămâne fără căldură.
”Suntem în situația în care, de exemplu, vom pierde bani, nu sume atât de mari, mult mai mici, pe zona de decarbonizare, pentru că ne-am angajat să închidem o anumită capacitate a centralelor pe cărbune, să o reducem. Am primit bani să facem acest lucru, să înlocuim centralele pe cărbune cu cele pe gaz, de exemplu, cum este la Craiova.
Am ratat proiectele timp de 5 ani de zile și suntem în situația în care astăzi nu putem să închidem anumite centrale, pentru că, de exemplu, Craiova ar rămâne fără căldură în iarna următoare.
În această situație, forțați de o realitate socială și de pierderea banilor europeni, pentru că nu s-a făcut ce trebuie timp de 5 ani de zile, vom decide ca cele două grupuri care ar trebui închise să nu fie închise acum, la sfârșitul lunii august, ci la alte date, în așa fel încât acest jalon, de exemplu, nu va fi respectat, pe lângă cel legat de salarizare”, a declarat Ilie Bolojan.
Bolojan a adăugat că prin amânarea închiderii capacităților de la Turceni și Craiova, țara noastră poate pierde până la 100 milioane euro din aceste fonduri.
De ce este important România a cerut recent Comisiei Europene amânarea închiderii grupului 5 pe lignit de la Turceni, în contextul iminentei opriri și a unității 2 a centralei nucleare Cernavodă, închidere care a fost efectuată ulterior.
De asemenea interesant Comisia Europeană interpretează în momentul de față opinia oficială a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Energie (ACER) asupra studiului de adecvanță întocmit de operatorul de transport și sistem român Transelectrica în sensul că studiul nu a demonstrat că închiderea termocentralelor pe cărbune românești la termenele asumate prin PNRR și legislația decarbonizării ar pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie a României, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro.
Astfel, conform deciziei de acum a Guvernului, capacitățile de la Craiova 1 și 2 vor fi menținute în producție până la sfârșitul trimestrului II al anului 2027, iar cele de la Turceni 5 până la sfârșitul trimestrului I al anului 2028.
Memorandumul a fost aprobat de Guvern în contextul obligațiilor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Ținta 119a, care prevedeau scoaterea din exploatare, până la data de 31 august 2026, a unor capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit și huilă, cu o putere instalată cumulată de 710 MW.
Decizia de prelungire a perioadei de producție pentru aceste unități a fost luată în condițiile deficitului hidrologic sever pe Dunăre, de prognoza unor temperaturi ridicate și a creșterii consumului de energie electrică în orele de vârf, precum și de producția redusă prognozată din surse eoliene și fotovoltaice. În același timp, există riscul limitării posibilităților de import în cazul unei eventuale crize regionale de energie.
Studiul de adecvanță comandat de Transelectrica concluzionează că respectarea ad litteram de către România a angajamentelor actuale de decarbonare ar pune în pericol siguranța în funcționare a sistemului energetic național la nivelul anului viitor, dacă va fi întârziată punerea în funcțiune a noii centrale pe gaze de la Mintia.
Studiul a fost întocmit tocmai pentru ca autoritățile statului român să convingă Comisia Europeană să amâne termenele de închidere a unor termocentrale.
Astfel, Transelectrica recomandă ″menținerea în exploatare a trei grupuri pe lignit la Rovinari, din care unul în rezervă tehnică, și a două grupuri la Turceni, din care unul în rezervă tehnică (854 MW putere disponibilă în total în cadrul acestor două centrale)″.
Interpretarea Transelectrica este că, dimpotrivă, opinia emisă de ACER asupra studiului de adecvanță achiesează la concluzia acestuia.
Poziția Bruxelles-ului se bazează pe faptul că ACER a identificat în studiul de adecvanță deviații metodologice nejustificate, care pot duce la estimarea greșită a parametrilor securității aprovizionării, cu impact semnificativ asupra rezultatelor studiului.
Profit.ro a prezentat aici concluziile studiului de adecvanță, opinia ACER și poziția Transelectrica asupra acesteia. Documentele integrale pot fi citite aici, aici și aici.
Însă dincolo de studiul de adecvanță, Comisia consideră că nu mai este posibilă renegocierea PNRR în privința jalonului de decarbonare 119a, nemaifiind timp pentru asta, în condițiile în care jalonul a rămas neschimbat la revizuirea din iulie 2026, iar implementarea PNRR ia sfârșit pe 31 august 2026.
Pe 5 august, după ce cu o zi înainte senatorii au adoptat un proiect de lege care prevede ″re-legalizarea″ construirii și punerii în funcțiune de noi centrale de producție de energie electrică pe bază de cărbune, respectiv amânarea închiderii acestora fără construirea de capacități similare, deputații au menținut prin vot aceste prevederi.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a invocat, în Parlament, o scrisoare tehnică de la Comisia Europeană care confirmă că, în urma unei astfel de legi, România nu va mai putea depune cereri de plată pentru fondurile din PNRR și va suferi penalități, fiind afectat și celălalt jalon de decarbonare, 114.
″(...) prin aceste amendamente create în Parlament, generăm ceea ce Regulamentul European numește REVERSIBILITATE pe Jalonul 114. (...) Constatarea reversibilității de către Comisia Europeană atrage penalități financiare exponențial mai mari decât cele de pe Jalonul 119a″, a spus Pîslaru.
De altfel, președintele Nicușor Dan a declarat că ia în calcul retrimiterea în Parlament a legii.
