Supraimpozitarea din energie, constând în impunerea de contribuții la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, va fi aplicată nu doar entităților cu care producătorii de energie electrică din România încheie contracte de hedging pentru a se proteja de riscurile presupuse de volatilitatea prețurilor de pe piețe, ci și partenerilor acestor entități, cu care acestea încheie la rândul lor contracte de hedging, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
Senatorii din comisiile raportoare la proiectul legii de aprobare a OUG privind mecanismul de achiziție centralizată de energie electrică la preț reglementat de 450 lei/MWh, au introdus mai multe amendamente în ordonanță, care vor fi ulterior supuse votului plenului Senatului, ce are calitatea de primă cameră sesizată.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
″Începând cu data de 1 septembrie 2022, pe perioada de aplicare a dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, producătorii de energie electrică, entitățile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfășoară activitatea de trading și agregatorii care tranzacționează cantități de energie electrică și/sau gaze naturale pe piața angro, precum și partenerii din contractele financiare de asigurare a riscurilor (contracte de hedging) ai producătorilor de energie electrică, sau ai altor entități stabilite în România cu care partenerii mai sus menționați au contracte de hedging în oglindă, plătesc o contribuție la Fondul de Tranziție Energetică (…)″, este unul dintre amendamentele aprobate, care modifică de fapt OUG nr. 119/2022 de modificare a OUG nr. 27/2022.
Potrivit unor surse la curent cu discuțiile din comisii, amendamentul a fost propus de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și însușit de către senatorii membri ai acestora din coaliția de guvernare.
Scopul său este ca supraimpozitarea să cuprindă ″întregul lanț de decontare″, conform justificării comisiilor.
Partenerii de hedging, de gradul 1 sau 2, pot fi alți jucători din piața de energie, cel mai adesea traderi, dar și bănci, fonduri de investiții sau alte companii financiare.
Legea energiei prevede, în acord cu legislația UE în domeniu, că ″Pentru a permite protecția participanților la piață împotriva riscurilor de volatilitate a prețurilor pe baza pieței și pentru a reduce incertitudinea referitoare la randamentul viitor al investițiilor, produsele de acoperire a riscurilor pe termen lung sunt tranzacționabile la bursă într-un mod transparent (…)″.
În mod similar cu supraimpozitarea producătorilor, statul va reține de la partenerii de hedging ai acestora, precum și de la entitățile cu care aceștia din urmă fac hedging, toate încasările aferente tranzacțiilor de acoperire a riscurilor efectuate la prețuri de peste 450 lei/MWh.
″Entitățile stabilite în România cu care partenerii (…) (de hedging ai producătorilor – n.r.) au contracte de hedging în oglindă vor deduce contribuția la Fondul de Tranziție Energetică datorată de aceștia și reținută prin stopaj la sursă de către persoanele desemnate conform articolului 1 din prezenta Anexă (producătorii – n.r.), pentru a asigura astfel unicitatea reținerii contribuției raportată la veniturile nete cumulate obținute din contractele de hedging în oglindă pe întreg lanțul contractual până la beneficiarul final. Mecanismul de deducere (…) va fi detaliat prin Ordin al Ministerului Finanțelor Publice″, au mai decis comisiile senatoriale.
Contractele de hedging le pot produce câștiguri sau pierderi producătorilor de energie, țiței și gaze, în funcția de evoluța prețurilor din piețe. De exemplu, pentru primele 9 luni ale anului, OMV Petrom a raportat câștiguri de peste 98 milioane lei din instrumente de acoperire împotriva riscurilor, față de pierderile de peste 109 milioane lei din perioada similară din 2021.
