Introducerea plafonării prețurilor la energie electrică și gaze naturale pentru aproape toți consumatorii noncasnici, prevăzută de ordonanța de urgență aprobată marți de Guvern, va da o gură de aer până la primăvară nu doar agenților economici, ci și tuturor instituțiilor de stat care nu beneficiază în prezent de niciun fel de înlesnire la plata facturilor de utilități.
Potrivit actului normativ, de la 1 februarie și până la 31 martie, pentru toți clienții noncasnici, furnizorii vor fi obligați să plafoneze prețurile finale facturate la cel mult 1 leu/kWh la energie și 0,37 lei/kWh la gaze.
Singurii care nu vor beneficia sunt marii consumatori industriali, precum Alro sau Azomureș, ce primesc deja subvenții de la bugetul de stat pentru acoperirea componentei certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) din costul energiei.
În prezent, pe lângă consumatorii casnici, de plafonarea prețurilor beneficiază spitalele publice și private, unitățile de învățământ publice și private, creșele, ONG-urile, bisericile și furnizorii publici și privați de servicii sociale, iar de curând au fost adăugate pe listă și instituțiile publice de cultură și așezămintele culturale aflate în subordinea autorităților administrației publice centrale și locale.
Foarte multe instituții de stat nu beneficiază însă în prezent de niciun fel de înlesnire la plata facturilor de utilități, care au crescut galopant.
La Bursa Română de Mărfuri (BRM), în ultimele 2 luni, instituțiile publice au încheiat contracte de furnizare de gaze naturale la prețuri mai mult decât duble față de plafonul promis de 0,37 lei/kWh. Potrivit sursei citate, "recordul" este deținut de Consiliul Județean Covasna, care, pe 22 decembrie, a cumpărat gaze cu 905,5 lei/MWh (0,905 lei/kWh), de 2,4 ori mai mare decât viitorul plafon.
Cotații uriașe au "prins" și UM 02444 Sibiu (900,35 lei/MWh), Autoritatea Națională Fitosanitară (899,9 lei/MWh), Primăria Alba Iulia (896,7 lei/MWh), Apele Române (881 lei/MWh), Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău (851,15 lei/MWh), Inspectoratul de Stat în Construcții (818,1 lei/kWh).
Tot la BRM, pe piața de energie electrică pentru clienți finali, de unde se aprovizionează multe instituții publice, prețurile pentru energia electrică livrată ziua au ajuns la 1.800 lei/MWh (1,8 lei/kWh), iar pentru consum mixt zi-noapte au spart pragul de 2.000 lei/MWh (2 lei/kWh), semnificativ peste viitorul plafon de 1 leu/kWh.
O altă problemă este că destule instituții de stat pur și simplu nu reușesc să găsească furnizori în piață și riscă să ajungă în portofoliul celor de ultimă instanță (FUI), la prețuri și mai mari, după cum Profit.ro a relatat aici sau aici.
Pentru contribuabili și pentru Guvern, plafonarea prețurilor la energie și gaze pentru instituțiile de stat nu înseamnă niciun fel de economie de cheltuieli, pentru că bugetul de stat le va deconta furnizorilor costurile plafonării. Pentru fiecare instituție publică beneficiară în parte, însă, constrânsă de un buget fix limitat (până la eventuale rectificări), măsura aduce reduceri importante de cheltuieli, în actualele condiții de pe piețele angro de energie și gaze. Asta este cu atât mai valabil pentru autoritățile locale și organismele publice din subordinea lor, profund dependente de bani de la centru.
Nu în ultimul rând, există instituțiile publice de supraveghere și control autofinanțate, care nu primesc bani de la bugetul de stat, ci din taxe și contribuții de la entitățile supravegheate, cum ar fi BNR, ANRE, ASF sau ANCOM. Acestea vor beneficia și ele de plafonarea prețurilor la energie și gaze, în condițiile în care nu pot cere Guvernului bani în plus pentru a-și plăti facturile de utilități..
Costurile bugetare totale ale măsurilor pregătite pentru 1 februarie – 31 martie 2021 (plafoane de preț și compensări mai avantajoase pentru casnici, plafonare pentru toți noncasnicii) sunt estimate de Guvern la circa 3 miliarde lei. Executivul recunoaște însă că asupra cifrei planează incertitudini majore.
"Impactul bugetar estimat al acestei măsuri de sprijin este supus unor marje variabile mari, depinzând de tendința de evoluție a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, care la rândul ei poate fi influențată de apariția unor condiții meteorologice nefavorabile, coroborate cu limitări în aprovizionarea cu gaze naturale, care să afecteze acoperirea corespunzătoare a cererii", se arată în nota de fundamentare a OUG.
