ANALIZĂ DOCUMENT Fantoma lui Ceaușescu se răzbună la iarnă pe politica energetică a UE: compensarea pe facturi a scumpirilor masive la curent și gaze - o raționalizare mascată

Schema de compensare de la bugetul de stat a unei părți din facturile populației la energie electrică și gaze naturale în iarna care vine, elaborată de Guvern pe fondul scumpirilor galopante de anul acesta, arată ca o formă mascată indirectă de raționalizare a consumului gospodăriilor, care evocă politica implementată în ultimii ani ai regimului comunist, pe fondul gravei penurii de resurse energetice.

Numai că, de data asta, este penurie în întreaga Europă și nu numai, inclusiv în China.

Ce se va întâmpla pe piața de energie va fi anunțat la Videoconferința Profit.ro Oil&Gas, organizată împreună cu Black Sea Oil&Gas și Federatia Patronală Petrol și Gaze (FPPG).

Videoconferința, programată pentru 19 octombrie, va fi transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV. Detalii AICI

CITEȘTE ȘI UTILBEN, povestea unei afaceri de familie care a devenit o companie de succes

Ceaușescu a restrâns consumul casnic în scopul plății accelerate a datoriei externe a României nu doar prin întreruperi masive ale alimentării, ci și sacrificând pentru asta atât investițiile în tehnologia și know-how-ul necesar sporirii sau măcar menținerii la parametri optimi a capacității de producție, cât și importurile de energie, pentru a economisi valută.

Acum, la nivel global, dar mai ales în UE, politicile guvernamentale sacrifică energia din surse fosile în scopul combaterii schimbărilor climatice înainte de a avea la dispoziție suficiente unități de producție regenerabile (și de stocare, care să compenseze intermitența eolienelor și fotovoltaicelor), dar și nucleare, pentru a înlocui capacitățile clasice la care se renunță. La asta se adaugă, pe plan local, neputința legislativă, de reglementare, administrativă și investițională a statului român de a crește parcul național de producție, atât de energie, cât și de gaze naturale.

CITEȘTE ȘI VIDEO Raed Arafat, despre o eventuală demisie după noua tragedie dintr-un spital: Doctorul Arafat nu este Superman!

În ambele cazuri, efectul este același: producția nu face față cererii, ceea ce se reflectă în prețuri. Iar când prețurile ajung să fie de nesuportat pentru resursele financiare disponibile (private și publice), singura variantă este reducerea consumului. Ceea ce, de altfel, reprezintă cea mai sigură (chiar dacă brutală) modalitate de reducere a emisiilor de CO2 din acest sector.

Mai mult, indiferent de prețuri, România riscă să se confrunte cu mari probleme de aprovizionare la iarnă.

CITEȘTE ȘI Guvernul face loc tehnologiei 5G: Operatorii vor putea amplasa gratuit antene pe stâlpii de iluminat public, semafoare ori în stații / Montarea antenelor va fi permisă și pe spații verzi în orașe și în arii protejate

Raționalizarea ceaușistă impunea limite de consum dincolo de care se aplicau tarife semnificativ majorate, penalizatoare, față de un preț de bază perceput celor care se încadrau în plafoanele stabilite de autorități.

Actualul Guvern, în condițiile liberalizării piețelor de energie și gaze, procedează invers: impune indirect limite de consum, reducând prin compensare de la buget prețurile de furnizare suportate pe facturi doar de către cei care se încadrează în respectivele limite, prețuri dramatic mai mari față de cele din aceeași perioadă a anului trecut. Măsura stimulează reducerea consumului de către cei care depășesc în mod normal plafoanele, în scopul de a deveni eligibili pentru compensare. 

CITEȘTE ȘI Elveția, cu o rată scăzută de vaccinare, oferă cupoane-cadou celor care-i conving și pe alții să se vaccineze împotriva COVID-19

Decretul Consiliului de Stat nr. 272/1987 privind unele măsuri pentru raționalizarea consumului de gaze naturale și energie electrică, abrogat de FSN în ianuarie 1990, prevedea că familiile care locuiau în apartamente de 2 camere la oraș aveau dreptul să consume lunar maxim 35 KWh de energie electrică iarna și 25 KWh în restul anului, la tariful de bază de 0,65 lei/KWh.

Tariful se majora la 1 leu/KWh în cazul depășirii consumului cu până la 10% față de cotă (pentru consumul care depășea cota), 1,50 lei/KWh pentru o depășire de până la 15%, 2 lei/KWh pentru depășiri cifrate între 15 și 20% (caz în care consumatorii "vinovați" erau și avertizați oficial) și 2 lei/KWh pentru depășirea consumului, după avertizare, cu peste 20%. 

CITEȘTE ȘI Viktor Orban le dă pensionarilor un bonus de 222 de euro

În ceea ce privește gazele, o familie compusă din 2-3 persoane locuind într-un apartament de 2 camere la oraș avea dreptul la maxim 900 mc de gaze anual pentru încălzire și apă caldă, plus 200 mc pe an pentru prepararea hranei, la tariful de bază de 1 leu/mc. Erau fixate, totodată, și limite maxime lunare de consum, mai generoase iarna și mai restrictive în restul anului.

Tariful se majora cu 50%, la 1,5 lei/mc, pentru depășiri ale cotei cu până la 5%, și se tripla, la 3 lei/mc, pentru depășiri cuprinse între 5 și 10%, moment în care consumatorii respectivi erau avertizați.  "Dacă după avertizare se va depăși consumul cu 10%, se procedează la întreruperea temporară a gazelor până la recuperarea depășirii. În cazul când depășirea de până la 10% se repetă, se procedează la întreruperea definitivă a livrării gazelor", se stipula în Decret.

CITEȘTE ȘI LISTĂ Ce salarii primesc profesorii din 22 state europene și cât încasează cei din România

Din formularea celei mai recente variante a schemei de compensare a scumpirilor la energie gândite de Executivul Cîțu rezultă că cine consumă în perioada noiembrie 2021 – martie 2022 cantități mai mari decât plafoanele maxime de 1.000 KWh la electricitate (200 KWh pe lună în medie) și 960 de metri cubi la gaze naturale (în medie 192 mc pe lună) nu va beneficia de niciun fel de compensare, nici măcar pentru partea din consum situată sub aceste limite, ci va plăti integral prețurile de furnizare practicate de companiile de profil, pentru întreaga cantitate de curent și gaze consumată.

La energie electrică, ca regulă generală, va fi acordată o compensare în sumă fixă, de 0,21 lei/KWh, înmulțită cu consumul lunar. Dacă însă se constată că, în urma acordării compensației de 0,21 lei/KWh, valoarea rămasă de achitat pe factură corespunde unui preț pe KWh mai mic decât referința de 0,68 lei/KWh, compensația va fi redusă corespunzător astfel încât restul de achitat pe factură, împărțit la cantitatea consumată, să reflecte prețul de referință, de 0,68 lei/KWh, sub care nu se poate coborî. Prețul de referință de 0,68 lei/KWh este cel mai mic disponibil pe piața ofertelor concurențiale de furnizare pentru populație, fiind cel practicat de către producătorul de stat Hidroelectrica.

CITEȘTE ȘI VIDEO&FOTO Presa internațională scrie despre incendiul de la spitalul din Constanța, a treia astfel de tragedie în mai puțin de un an. "Un sistem de sănătate afectat de corupție și ineficiență!"

La gaze, regula generală este că se compensează 25% din valoarea facturilor lunare, însă raportat la prețul de referință de 125 lei/MWh, apropiat de media prețurilor reglementate de furnizare de dinainte de liberalizarea pieței.

"Compensația se aplică pentru clienții casnici care au încheiate contracte de furnizare de gaze naturale la un preț de referință al gazelor naturale mai mare de 125 lei/MWh. Cota procentuală aferentă compensării se determină prin raportare la prețul de vânzare al gazelor naturale. În situația în care, în urma aplicării compensării, valoarea reprezentând diferența dintre prețul de vânzare al gazelor naturale și suma de compensare este mai mică de 125 lei/MWh, se compensează doar diferența dintre prețul de vânzare al gazelor naturale și prețul de referință de 125 lei/MWh", prevede proiectul de ordonanță de urgență privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și stabilirea schemei de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022.

Extras din Decretul Consiliului de Stat nr. 272/1987. Sursă: http://legislatie.just.ro/