Profit.ro: Cum afectează instabilitatea geopolitică sectorul transporturilor în Europa? Ce provocări aveți în contextul războaielor recente?
Apostolos Tzitzikostas: Transporturile resimt imediat instabilitatea geopolitică pentru că depind de rute globale deschise, sigure și previzibile. Luați exemplul Orientului Mijlociu: închiderea actuală a Strâmtorii Hormuz a blocat multe nave UE, perturbând masiv transportul maritim, logistica și fluxurile de energie. Acest lucru crește costurile și pune presiune suplimentară pe lanțurile de aprovizionare deja fragile. Dacă situația continuă, impactul se va extinde mult dincolo de transporturi, către comerț, prețuri și activitatea economică.
În aviație, închiderea spațiului aerian al Rusiei a prelungit deja durata de zbor între Europa și Asia. Acum, închiderile suplimentare ale spațiului aerian în jurul huburilor din Golf – Dubai, Abu Dhabi și Doha, care în mod normal reprezintă aproximativ 25% din traficul de tranzit UE-Asia – au agravat această situație. Siguranța echipajelor, a pasagerilor și a operatorilor de transport va fi întotdeauna prioritară pentru mine. Dar conectivitatea și lanțurile de aprovizionare sunt, de asemenea, foarte importante, la fel ca libertatea de navigație.
Criza din Orientul Mijlociu confirmă ceea ce spunem de ceva timp în Comisia Europeană: trebuie să consolidăm reziliența rețelei de transport a Europei, diversificând rutele și sursele de energie și reducând dependențele strategice.
Profit.ro: Care este impactul creșterii prețurilor la combustibil asupra transportului european?
Apostolos Tzitzikostas: Energia reprezintă peste 23% din costurile transportului rutier și peste 20% din costurile transportului aerian. În total, sectorul transporturilor consumă un procent semnificativ, de 86%, din petrolul Europei. Prin urmare, din păcate, vom resimți impactul penuriei de energie și al creșterii prețurilor.
UE solicită statelor membre să mențină rezerve de țiței și produse petroliere. Aproximativ 30% dintre acestea vor fi eliberate în următoarele trei luni pentru a atenua creșterea prețurilor. Cu toate acestea, conflictul cu Iranul a determinat deja creșterea costurilor de transport pe toate modurile cu cel puțin 15-30%.
Prețul combustibilului maritim aproape s-a dublat. În Europa, deși activitatea din Marea Mediterană a încetinit, porturile nordice sunt cele care înregistrează cele mai mari creșteri de prețuri. Tarifele de transport maritim către toate destinațiile au crescut vertiginos. Operatorii își modifică rutele, dar incertitudinea și volatilitatea persistă. În plus, asigurările pentru riscuri de război sunt foarte costisitoare, iar numărul de nave disponibile este mai mic.
Creșterea prețurilor la combustibilul pentru aviație este, de asemenea, o preocupare. UE importă anual 26% din combustibilul pentru avioane, iar 54% provine direct din Orientul Mijlociu. Deși contractele UE cu furnizorii protejează într-o anumită măsură transportatorii de fluctuațiile de preț, costurile operaționale vor crește probabil. Creșterea costurilor de transport și perturbările lanțurilor de aprovizionare au un efect inflaționist, majorând costurile bunurilor transportate. Iar atunci când o marfă nu poate fi transportată în cantități suficiente, sectoarele vizate se confruntă cu provocări reale de producție.
Într-o notă mai optimistă, munca deja depusă privind reziliența dă rezultate. Europa este relativ bine pregătită din punctul de vedere al securității energetice datorită diversificării aprovizionării și rezervelor strategice. Această situație subliniază necesitatea de a continua ceea ce facem: investiții în eficiența energetică, accelerarea utilizării combustibililor alternativi și consolidarea rezilienței sistemului de transport. Acestea nu sunt doar obiective climatice, ci esențiale pentru securitatea economică și competitivitatea pe termen lung a Europei.
Profit.ro: Care sunt provocările pentru marile proiecte de infrastructură din Europa, în general, și din România în special?
Apostolos Tzitzikostas: Finanțarea este prima provocare. Proiectele de infrastructură sunt costisitoare, iar fondurile publice sunt limitate. Comisia a propus un buget de 51 de miliarde de euro pentru Cadrul Financiar Multianual 2028-2034 pentru Mecanismul pentru Interconectarea Europei destinat transporturilor. Proiectele susținute vor include infrastructură cu dublă utilizare pentru mobilitatea militară.
Vom sprijini secțiunile transfrontaliere ale TEN-T, care sunt adesea blocaje majore. O provocare emergentă în ultimii ani, în special în România, a fost creșterea costurilor de construcție ce riscă să afecteze proiectele viitoare. Îndemn cu fermitate ca România să identifice cauzele acestei creșteri și să găsească soluții pentru remedierea ei.
Apoi există coordonarea finanțării. Proiectele mari de infrastructură traversează multe granițe și pot deveni rapid complicate fără o bună coordonare. De aceea am acordat sprijin deplin Memorandumului de înțelegere privind coordonarea transporturilor semnat de Grecia, Bulgaria și România. Acesta va îmbunătăți cooperarea transfrontalieră, concentrându-se pe modernizarea și interoperabilitatea legăturilor strategice feroviare, rutiere și pe căi navigabile interioare.
În final, pentru o rețea europeană reală, rețelele naționale trebuie să se conecteze cu cele ale statelor vecine. Acest lucru ne consolidează poziția atunci când cerem partenerilor să adopte standarde UE, esențiale pentru servicii de transport pe distanțe lungi fără întreruperi și eficiente din punct de vedere al costurilor. De exemplu, conectivitatea feroviară interoperabilă între România și Moldova ar fi un adevărat factor de schimbare, apropiind Moldova de UE.
Profit.ro: România a avut în mod tradițional o rată scăzută de absorbție a fondurilor europene inclusiv pentru proiectele de transport. Ce soluții pot remedia această situație? Ce lecții pot fi învățate de la țări mai performante, precum Grecia?
Apostolos Tzitzikostas: Evitarea unei absorbții scăzute necesită o prioritizare strategică. Prea multe proiecte diluează prioritățile reale. Fondurile limitate sunt distribuite prea larg, pierzându-și efectul de pârghie și afectând implementarea. Știu că renunțarea la unele proiecte în favoarea altora este o decizie dificilă, dar este foarte benefică pentru cele selectate. Pregătirea este esențială și începe din etapele de licitație și achiziții, unde apar frecvent întârzieri. Asistența tehnică este disponibilă, inclusiv prin JASPERS – programul de consultanță al Băncii Europene de Investiții (BEI).
Ultimul obstacol este capacitatea tehnică și administrativă a organismelor de implementare, în special în sectorul feroviar. Proiectele devin din ce în ce mai complexe și necesită personal calificat și motivat. În lipsa acestuia, întregul proiect este afectat. Gestionând aceste aspecte, sunt convins că România va utiliza la maximum oportunitățile de finanțare din următoarea perioadă de programare.
Profit.ro: Pentru a reduce vulnerabilitățile de securitate, există discuții și planuri de creștere a mobilității militare prin infrastructură cu dublă utilizare. Unde ne aflăm cu aceste proiecte? Ce bariere de reglementare trebuie eliminate?
Apostolos Tzitzikostas: Asigurarea deplasării rapide a trupelor și echipamentelor militare este esențială pentru pregătire și descurajare. Comisia a prezentat în noiembrie 2025 un pachet privind mobilitatea militară. El urmărește să asigure pregătirea pentru transport militar prin simplificarea regimului de autorizare pentru deplasările transfrontaliere, eliminarea lacunelor de infrastructură pe coridoarele de mobilitate militară și facilitarea utilizării și punerii în comun a capacităților.
În paralel, Comisia a identificat, împreună cu statele membre și experții militari, 500 de proiecte „puncte critice” – principalele blocaje de pe coridoare. De exemplu, poduri și tuneluri care trebuie modernizate pentru a suporta greutatea și dimensiunile transportului militar. Din fericire, nu pornim de la zero. UE investește de peste 30 de ani în rețeaua TEN-T. Avem o rețea care conectează drumuri, căi ferate, căi navigabile interioare, porturi și aeroporturi. Investițiile actuale pregătesc această rețea pentru utilizare dublă. Au fost deja sprijinite 95 de proiecte în 21 de state membre, cu 1,7 miliarde de euro. În perioada următoare, vor fi susținute multe altele.
Profit.ro: Ce măsuri urgente aveți în vedere pentru reducerea sarcinii birocratice în transport la nivelul UE?
Apostolos Tzitzikostas: Comisia are agenda Îmbunătățirea reglementării (Better Regulation) pentru 2024–2029, iar simplificarea și reducerea sistematică a sarcinii administrative sunt centrale. Și am acționat deja în acest sens. Propunerea privind mobilitatea militară se ocupă de barierele de toate tipurile: de reglementare, infrastructură și capacitate.
Pachetul auto din decembrie răspunde solicitărilor industriei de simplificare, reducând costurile și sarcina administrativă, ceea ce ar putea genera economii de aproximativ 706 milioane de euro anual. În prezent analizăm legislația pentru a identifica noi nevoi de simplificare și rămân deschis la propuneri din partea actorilor implicați.
Profit.ro: Sectorul auto este sub presiune în UE și în România. Există o strategie și măsuri concrete pentru a contracara această criză?
Apostolos Tzitzikostas: Cu aproximativ 550.000 de vehicule produse în 2025, România este o bază importantă de producție. Este încurajator faptul că România devine mai activă în producția de vehicule electrice la Craiova. Pachetul auto al UE sprijină o industrie competitivă și curată, oferind flexibilitate în atingerea țintelor pentru 2035 și stimulând cererea.
De asemenea, Programul pentru stimularea producției de baterii (Battery Booster) prevede până la 1,5 miliarde de euro pentru proiecte de baterii. Prioritatea este ca România să transforme aceste instrumente în proiecte concrete suficient de rapid pentru a-și asigura un rol în lanțul valoric al vehiculelor cu emisii zero.
Profit.ro: Ce dificultăți există pentru dezvoltarea porturilor europene și care sunt principalele provocări pentru Portul Constanța?
Apostolos Tzitzikostas: Porturile europene se confruntă cu două provocări simultane: menținerea competitivității la nivel global în timp ce se adaptează atât la tehnologii mai curate, cât și la un mediu geopolitic instabil. Strategia UE pentru porturi are o abordare pragmatică, sprijinind investițiile, inovația și reziliența, recunoscând în același timp diversitatea porturilor din Europa.
Poziția strategică a Constanței la Marea Neagră o transformă într-un nod esențial pentru conectivitate, comerț și reziliență regională. Dar aceasta generează și presiuni specifice în materie de securitate și infrastructură. Extinderea rolului său va depinde de consolidarea capacității, îmbunătățirea conexiunilor feroviare și pe căi navigabile interioare, protejarea infrastructurii critice și dezvoltarea sa ca port modern, rezilient și orientat spre energie curată. Cu investițiile potrivite și sprijin european, Constanța își poate consolida și mai mult rolul de poartă strategică către Europa.
Profit.ro: Care sunt dificultățile pentru finalizarea rețelei feroviare europene și dezvoltarea trenurilor de mare viteză?
Apostolos Tzitzikostas: Este adevărat că transportul feroviar de mare viteză se confruntă cu multe provocări în Europa, dar există și multe motive să credem că putem accelera dezvoltarea acestei rețele. În noiembrie anul trecut, am prezentat un plan cuprinzător pentru a accelera dezvoltarea rețelei feroviare de mare viteză în întreaga UE.
Planul include acțiuni concrete pentru reducerea duratei călătoriilor, cum ar fi Sofia–Atena în 6 ore până în 2035. Această linie ar putea fi extinsă și până la București. Totuși, această ambiție necesită finanțare semnificativă, dincolo de ceea ce poate oferi Comisia. În prezent lucrăm pentru a identifica alte surse de finanțare, inclusiv prin capital privat. De asemenea, evaluăm cum pot fi reduse costurile de implementare a proiectelor, învățând de la state membre precum Spania, care operează a doua cea mai mare rețea feroviară de mare viteză din Europa la costuri mai reduse decât în alte părți.
Mai specific pentru România, o primă provocare este distanța dintre București și alte capitale ale UE, precum și potențialul de trafic. Populația este dispersată, orașele sunt de dimensiune medie, iar capitala este foarte mare. Prin urmare, este important să se definească ce secțiuni de linie ar fi cele mai profitabile – precum și cele mai necesare.
A doua provocare, la fel de importantă, va fi asigurarea celor mai înalte standarde de siguranță. Acest lucru necesită întreținere regulată. De asemenea, este de la sine înțeles că o concurență reală, care oferă acces mai multor operatori, va fi esențială pentru succes. Aceasta va multiplica oferta și va reduce prețurile biletelor.
Profit.ro: Ce soluții concrete pot reduce traficul în marile orașe precum București?
Apostolos Tzitzikostas: De la Atena la București, cu toții ne dorim acces la o mobilitate de înaltă calitate, sigură și sustenabilă în orașele noastre. Acest lucru necesită o planificare bună.
Elaborarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) este cel mai bun punct de plecare pentru orașe. Acesta le ajută să ia în considerare nevoile de trafic și soluțiile, nu doar în interiorul orașului, ci și în zona înconjurătoare. Regulamentul TEN-T revizuit impune ca toate cele 431 de „noduri urbane” (orașe cu peste 100.000 de locuitori) din rețeaua TEN-T să aibă un PMUD până la sfârșitul anului 2027. Mă bucur să spun că toate cele 23 de noduri urbane din România au un astfel de plan.
Următorul pas trebuie să fie implementarea. Toate nodurile urbane trebuie să aibă cel puțin un hub multimodal pentru pasageri până în 2030, dotat cu infrastructură de reîncărcare pentru autobuze și autocare. Astfel asigurăm o mobilitate multimodală eficientă.
Digitalizarea și inteligența artificială vor ajuta orașele să optimizeze fluxurile de trafic și parcarea inteligentă. De asemenea, vor reprezenta un factor decisiv pentru vehiculele autonome care ar putea oferi acces de tip „primul și ultimul kilometru” către sistemele de transport public. Aș încuraja România să își extindă infrastructura pentru ciclism și să o conecteze cu transportul public.
Profit.ro: Piața unică europeană nu este chiar atât de unică... încă suferă de fragmentare în multe domenii, inclusiv în transport și turism. Ce se poate face pentru a reduce fragmentarea în spațiul aerian și la sol (unde avem sisteme diferite de semnalizare)?
Apostolos Tzitzikostas: Sunt foarte mândru de piața unică UE. Dar aveți dreptate, fragmentarea îi limitează potențialul. Vedem acest lucru, de exemplu, în abordările privind Cerul Unic European (Single European Sky). Din păcate, statele membre continuă să apere cerințe care se aplică doar cadrului lor național sau care se adaugă celor stabilite la nivelul UE. Am spus că această „suprareglementare” trebuie eliminată dacă vrem să valorificăm pe deplin potențialul pieței unice.
În 2015, UE a adoptat prima sa Strategie pentru Aviație, axată pe conectivitate, capacitate și acces la piață, iar aceasta ne-a servit bine. Dar, la mai mult de un deceniu distanță, peisajul global al aviației s-a schimbat dramatic, iar fragmentarea internă ne limitează capacitatea de a conduce la nivel global.
Este momentul pentru o nouă Strategie UE pentru Aviație, pe care o voi prezenta mai târziu în acest an.
Vom analiza cu atenție domeniile în care putem reduce birocrația, pentru a integra mai bine spațiul aerian european și pentru a îmbunătăți coordonarea între aeronave și sistemele de la sol. Pentru sectorul feroviar, un nou regulament privind alocarea capacității va face utilizarea capacității feroviare, în special peste granițe, mai eficientă. De asemenea, vom propune în acest an o nouă legislație privind biletele feroviare, care va facilita pentru consumatori găsirea tuturor ofertelor disponibile prin platforma online aleasă.
Profit.ro: Există măsuri planificate pentru a face piața unică cu adevărat unică și în turism, în ceea ce privește rezervările digitale, reglementarea biletelor sau drepturile pasagerilor?
Apostolos Tzitzikostas: Lucrăm la un pachet pentru pasageri care cuprinde trei propuneri: un Regulament privind serviciile digitale multimodale de mobilitate, un Regulament privind rezervarea și emiterea de bilete digitale unice și revizuirea Regulamentului privind drepturile pasagerilor feroviari.
Pachetul va ușura căutarea, compararea și achiziționarea online a biletelor de tren și va consolida protecția pasagerilor feroviari atunci când aceștia rezervă un singur bilet pentru o călătorie cu mai mulți operatori. În paralel, continuă lucrările pentru îmbunătățirea protecției pasagerilor, astfel încât prevederile să fie echilibrate, cu garanții solide pentru consumatori și obligații proporționale pentru operatori. Oricine călătorește în Europa, inclusiv în scop turistic, trebuie să aibă deplină încredere în drepturile sale de pasager.
