Lucrările la toate tronsoanele Autostrăzii Sibiu-Pitești vor începe în acest an, după ce primul tronson, cel mai scurt, Sibiu-Joița, a fost dat în folosință la finele anului trecut, și tot în 2023 se va circula direct spre litoral, pe autostradă, de la Pitești, asigură ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
"Se lucrează deja, sunt la un stadiu de aproape 30%, iar pe toate celelalte tronsoane se intră în execuție pe parcursul anului acesta. Tronsonul IV intră în primăvară. Unele au termen de 3 ani de finalizare, sunt lucrări dificile, altele, ca Pitești-Curtea de Argeș, vor fi gata în 2025", a spus Grindeanu la Marius Tucă Show.
El a precizat totodată că la finalul acestui an se va putea circula doar pe autostradă de la Pitești la Constanța.
Grație unui ecoduct, animalele sălbatice vor putea să treacă din nou liber Valea Oltului, dintr-o parte în alta a Carpaților Meridionali, din Munții Făgăraș spre Munții Lotrului și invers, fără niciun risc.
De cel puțin un secol încoace de când s-a mai pus o stavilă / barieră în calea coridorului natural de trecere pe Valea Oltului, sălbăticiunile n-au mai putut să migreze dintr-o parte în alta a munților, fără riscul de a fi ucise de traficul rutier sau feroviar, ori de apele râului Olt, arată Adevarul.
Totul a început cu Via Carolina, în secolul al XVIII-lea, când austriecii au construit drumul din Defileul Oltului sub forma pe care o cunoaștem noi astăzi, a continuat două secole mai târziu, în 1902, odată cu inaugurarea căii ferate dintre Râmnicu Vâlcea și Sibiu, și a culminat în anii ´70 - ´80 cu amenajarea hidroenergetică a râului Olt, prin construcția de baraje / hidrocentrale și implicit de lacuri de acumulare.
Proiectul de infrastructură rutieră al Lotului 2 al Autostrăzii Sibiu – Pitești, cuprins între Boița – Sibiu și Cornetu (Racovița) – Vâlcea prevede printre altele construirea unui ecoduct pentru mamiferele mari - structură care permite animalelor să traverseze în siguranță bariere realizate de om.
Acesta este un pasaj verde, un proiect special de „infrastructură verde” necesar unui trafic auto în siguranță, dar și unei conservări eficiente a biodiversității din țara noastră - „inima verde a Europei”. Coridorul ecologic de la Lazaret este menit să asigure deplasarea animalelor prin Țara Loviștei, de-o parte de și alta a Oltului și a inimii Carpaților Meridionali, pentru supraviețuirea speciilor: urs, râs, cerb, mistreț, lup etc.. De aici și termenul de viaduct ecologic sau mai simplu ecoduct.
„Ecoductul de la Lazaret va avea o lungime de 250 de metri”
În acest mod va fi protejat și mediul, dar și oamenii - participanții la trafic, pe tronsonul celei mai dificile secțiuni a autostrăzii montane A1, cea de pe Valea Oltului.
Într-un amplu material dedicat monitorizării impactului asupra mediului, având ca studiu de caz Lotul 2 al Autostrăzii Sibiu – Pitești, Secțiunea Boița Cornetu, șeful Departamentului de Mediu al companiei Geostud, care se ocupă de proiectare alături de asocierea turcească MAPA a oferit mai multe detalii despre ecoductul Lazaret.
„Pe lângă monitorizarea habitatelor speciilor de faună, echipa GeoStud monitorizează și toate structurile ce sunt realizate pentru proiectele de infrastructură. Una dintre cele mai spectaculoase structuri realizate pentru Secțiunea 2 din Autostrada Sibiu Pitești este reprezentantă de ecoductul de la Lazaret – Sibiu. Acesta va avea o lungime de 250 de metri, fiind proiectat să supra-traverseze drumul național 7 (DN7 / E81), râul Olt și calea ferată. Prin acesta se recreează un coridor de trecere a animalelor, închis de foarte mult timp. Acest ecoduct permite trecerea animalelor din Munții Făgărașului în Munții Lotrului”, a precizat Ștefan Cătălin Popescu, în materialul promovat de DRDP Craiova pe pagina sa de socializare.
Coridorul recreat pentru migrația animalelor, menit să-i protejeze și pe oameni
„Această trecere este benefică atât pentru reducerea coliziunii speciilor cu traficul rutier (și implicit feroviar – n.red.) reducând foarte mult numărul victimelor asociate acestuia, cât și pentru dezvoltarea sănătoasă a populațiilor de urși, cerbi, mistreți sau a animalelor mai mici care beneficiază și ele de trecerea între cele două zone forestiere”, a mai menționat șeful departamentului de mediu Geostud.
În acest sens, o echipă de specialiști monitorizează în teren aceste structuri, lunar, încă de la faza de proiect și va continua și după construcția acestora.
Foto: Adevarul
„Prin aceste monitorizări se asigură eficiența lor și permite ajustarea anumitor elemente care să sporească numărul de specii care traversează aceste zone”, a mai precizat specialistul.
Iar pe lângă monitorizarea elementelor biodiversității, Laboratorul de Mediu Geostud monitorizează și componentele abiotice, cum ar fi apă, aer, sol, dar și măsurarea nivelului de zgomot și vibrații, probe din aceste elemente fiind duse în permanență pentru analiză.
Proiectarea Secțiunii 2 Boița - Cornetu, gata la finele anului
Reamintim că pe lângă ecoductul pentru mamiferele mari de la Lazaret, traseul Secțiunii 2 va cuprinde 49 de poduri și viaducte și șapte tuneluri cu lungimi cuprinse între 250 m și 1.590 m, având o lungime totală de 4.920 m.
Contractul pentru proiectarea și execuția Lotului 2 al Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești, primul lot de autostradă din România care intră în zona de munte., a fost semnat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) în luna februarie a anului trecut, licitația fiind câștigată de asocierea condusă de firma MAPA din Turcia, a cărui ofertă de 4,2 miliarde de lei s-a aflat sub estimarea CNAIR de 4,6 - 5,2 miliarde lei.
Proiectarea a început în vara anului trecut, la 1 iulie și are durată de 18 luni, dar ar trebui să se finalizeze la sfârșitul acestui an. Una dintre etapele proiectării o reprezintă monitorizarea faunei și habitatului de pe traseul montan Boița - Cornetu pe care s-au identificat nu mai puțin de nouă arii naturale protejate, dintre care șapte incluse în Rețeaua Natura 2000, iar două de interes național.
Asocierea Mapa - Cengiz (Turcia) și proiectantul Geostud ( România) se ocupă de partea de proiectare, prin studiile geotehnice și forajele pentru Proiectul Tehnic, fiind executate peste 350 de foraje în acest sens pe tronsonul Boița - Cornetu cu o lungime de 31 kilometri.
