Ulterior, Oana Gheorghiu arătat că pentru Tarom situația este în acest moment în analiza Ministerului Transporturilor și nu s-0a ajuns la un acord în Guvern.
”Asupra acestei companii nu a existat aliniere, este singura companie din portofoliu Ministerului Transporturilor pentru care așteptăm feedback-ul sau așteptăm răspunsul Ministerului. Ce pot să vă spun este că Ministerul Transporturilor controlează dosarul Tarom”, a afirmat vicepremeriul.
Gheorghiu a subliniat că propunerea sa a pornit de la scenariul în care Bruxelles-ul nu prelungește planul de restructurare pentru Tarom.
Potrivit Oanei Gheorghiu, procesul de restructurare aprobat de Comisia Europeană pentru Tarom nu este în grafic, atât din motive obiective, dar și mai puțin obiective, însă compania Tarom are un dialog cu Comisia Europeană.
”Dacă se aprobă o prelungire a planului, mai ales având în vedere cu noul context geopolitic și criza de petrol, atunci urmează ca acest plan să fie prelungit și probabil să așteptăm să vină avioanele și compania să-și regândească întregul flux.
Ceea ce am propus noi în comitet este scenariul în care Comisia nu aprobă prelungirea planului și atunci trebuie să avem în vedere clar niște soluții. Actualul model de business de la Tarom nu este sustenabil, compania pierde bani în ultimii 10 ani, cel puțin acolo unde ne-am uitat. Noi știm că profit operațional nu a făcut niciodată în ultimii 10 ani, a înregistrat profit în anul 2024, dar nu din activitatea operațională, ci din alte activități.
Așa că este clar că avem nevoie să explorăm alte soluții pentru Tarom”, a spus vicepremierul Oana Gheorghiu.
Avertismentul vicepremierului a fost argumentat prin faptul că, de la sfârșitul anului în curs, România nu va mai putea acorda ajutoare de stat TAROM cel puțin 10 ani.
Variantele sunt fie atragerea unui investitor strategic, care să preia până la 49% din acțiunile companiei sau chiar controlul majoritar, fi încetarea operațiunilor, cu vânzarea celor mai lucrative active, cum ar fi sloturi pe aeroporturi-cheie, infrastructură de mentenanță, acorduri bilaterale și certificări.
Ministerul Transporturilor și Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte Guvernului o evaluare realistă a fezabilității celor două scenarii și să propună o decizie până la 30 aprilie 2026.
În februarie, Profit.ro a anunțat că TAROM pregătise pentru perioada imediat următoare un set de măsuri pentru îmbunătățirea performanței financiare și achitarea obligațiilor curente, precum digitalizarea vânzărilor și încheierea de parteneriate de tip interline și code-sharing pentru a oferi clienților acces la rute atractive neoperate de companie
De asemenea, TAROM urma să reprogrameze plățile neesențiale către furnizori și să renegocieze termenele de plată cu furnizorii strategici, odată cu optimizarea politicii comerciale.
Operatorul aerian a consemnat o pierdere de 30 de milioane de euro în primele 8 luni ale anului 2025, comparativ cu un profit net previzionat de 5 milioane de euro, și un EBITDA negativ de 9 milioane de euro, față de un EBITDA pozitiv previzionat de 30 de milioane de euro, lovit puternic și de concurența companiilor low-cost.
Compania reclama că nu poate contracara politica agresivă a companiilor aeriene low-cost din cauza limitărilor impuse de programul de restructurare, care limitează flexibilitatea rutelor și a flotei.
În 2024, compania a trecut la un profit net de 286,89 milioane de lei, de la un minus de 871,05 milioane de lei, dar după ce a primit ajutor de stat și a vândut aeronave.
Afacerile au scăzut marginal, de la 1,259 miliarde de lei în 2023 la 1,226 miliarde lei în 2024.
În intervalul 2010 - 2023, TAROM a raportat în fiecare an pierdere, suma cumulată fiind de 2,79 miliarde de lei.
TAROM este controlată de statul român, prin Ministerul Transporturilor.
TAROM se află în derularea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, care urmărește redresarea și modernizarea companiei.
