Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicită Guvernului, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Finanțelor și Ministerului Transporturilor și Infrastructurii să închidă subiectul reîncadrării diurnei ca venit salarial prin adoptarea unei amnistii fiscale și să consulte industria de transport rutier cu privire la modul de transpunere în legislația românească a Directivei 1057/2020 privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier. Transportatorii spun că industria de transport rutier din România nu poate fi taxată de 2 ori - o dată pentru amnistie și o dată pentru directiva detașării.
Potrivit prevederilor Pachetului Mobilitate 1, începând cu 2 februarie 2022 se va aplica directiva detașării pentru operațiunile de cabotaj și pentru cele de cross-trade peste numãrul exceptat (2 operațiuni). Totodată, diurna va continua sã fie utilizatã pentru transporturile bilaterale dintre România și alte state membre UE, dar și pentru orice alte operațiuni de transport rutier internațional de mărfuri din afara UE.
UNTRR solicită autorităților române consultarea industriei transporturilor rutiere cu privire la modul de transpunere în legislația româneascã a Directivei 1057/2020 privind detașarea conducãtorilor auto în sectorul transportului rutier, pentru a stabili un mod de implementare realist al prevederilor europene, care sã aibã în vedere menținerea competitivitãții transportatorilor rutieri români la nivel european sã nu aibă abordări legate de aspecte nerealizabile.
Transportatori consideră că variantele vehiculate în diferite medii ca ”soluție” pentru viitor, care sã meargă la pachet cu amnistia fiscală, au mai multe probleme. Astfel, reducerea plafonului sumei neimpozabile de la 2,5 la 1,5 ori suma aferentă fiecărei țări (conform HG 518/1995 este de 35 euro/zi), de la 87,5 euro/zi la 52,5 euro/zi, este o propunere ce are doar aspecte negative, întrucât afecteazã diurna ca și concept general și nu aduce nicio garanție cã istoria nu se va repeta, iar aceste sume sã fie din nou reîncadrate ca venit salarial.
Și propunerea de stabilire a unui minim de activitate ca procent din activitatea totalã legatã de România aredoar aspecte negative, întrucât România este un stat cu balanțã comercialã negativã de 30 de ani, iar mãsura ar sacrifica o parte din industria româneascã de transport rutier și implicit ar duce la scãderea semnificativã a exportului de servicii de transport rutier. În plus, nu are legãturã cu modul de aplicare al directivei detașãrii din februarie 2022) sau impozitarea diurnei ca venit de naturã salarialã pentru cea acordatã peste valoarea a 3 salarii brute de încadrare (astãzi ar însemnã cã la un salariu minim brut de 470 euro, diurna neimpozabilã neacordatã poate fi pânã la 1410 euro. Diferența este foarte mare fațã de situația pieței din acest moment și nici mãcar nu rezultã dacã satisface aplicarea directivei detașãrii din februarie 2022).
Transportatorii consideră că aceste abordãri nu sunt viabile pentru cã nu țin cont de directiva detașãrii și nici de practicile altor state UE – Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria etc.
UNTRR reamintește cã Pachetul Mobilitate 1, care a intrat în vigoare din 20 august 2020, va avea un efect negativ puternic asupra transportatorilor români și asupra României, cu consecințe economice majore. Potrivit unui studiu KPMG, Pachetul Mobilitate 1 genereazã costuri anuale de aproape 1 miliard de euro pentru transportatorii rutieri români și o pierdere anualã de venituri de 524 milioane euro.
Transportul rutier este unul dintre cele mai competitive și mai importante sectoare economice ale României, doar în ultimii 4 ani având o contribuție la exportul de servicii de peste 22,3 miliarde euro. La nivel european, România este a 8-a piațã de transport rutier din Uniunea Europeanã și se poziționeazã pe locul 3 în UE la operațiunile de transport rutier internațional de tip cross-trade (10,5%) și cabotaj (8.2%), dupã Polonia și Lituania, deși suntem de-abia a 15-a economie ca mãrime din UE. Transportul rutier genereazã circa 5% din PIB al României și angajeazã peste 350.000 de persoane.
În ultimele luni, UNTRR a solicitat intervenția de urgențã a autoritãților române pentru clarificarea controalelor fiscale pe diurnã, având în vedere verificãrile din ultimii 2 ani de la firmele de transport rutier, precum și emiterea unor procese verbale care au vizat reîncadrarea diurnei ca venit salarial și plata impozitelor și contribuțiilor aferente retroactiv pe 5 ani.
Directiva 1057/2020 privind detașarea conducãtorilor auto în sectorul transportului rutier face parte din cele 3 acte legislative cuprinse în Pachetul Mobilitate 1, ale cãror prevederi aduc grave prejudicii transportatorilor români și estici. UNTRR a semnalat activ autoritãților române și europene faptul cã aplicarea Regulamentului Roma 1 în sectorul transporturilor rutiere, alãturi de legea specialã de aplicare a normelor de detașare la transportul rutier (Directiva 1057/2020), pot genera o creștere semnificativã a costurilor de operare pentru transportatorii români și estici.
În acest context, România s-a opus adoptării celor trei acte legislative, alături de celelalte 8 state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia). Pe 23.10.2020, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC) și Ministerul Afacerilor Externe (MAE) au informat cu privire la faptul cã Guvernul României a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu trei acþiuni în anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I, printre care și acțiunea Guvernului României împotriva Directivei (UE) 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducãtorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveºte cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.
România ar trebui sa aplice directiva detașãrii din februarie 2022, dar nu ar fi prima si probabil nici ultima directivã care nu ar fi aplicatã la timp, având în vedere cã în momentul de fațã sunt deschise 112 proceduri de infringement împotriva României, din care 5 pe Mobilitate și Transport, 3 deschise în 2020 și una anul acesta.
În România, procentul contribuțiilor și taxelor fațã de suma netă plătită ca salariu este de aproximativ 75%. Astfel, pentru fiecare echivalent în lei a 1000 euro, contribuțiile, asigurãrile de sãnãtate, șomaj și impozitul reprezintã aproape 750 euro.
Potrivit UNTRR, autoritãțile se uitã la același lucru din alt unghi și pentru a da senzația contribuabililor cã taxele sunt mici în România, spun că, per total contribuțiile, asigurãrile de sãnãtate, șomaj și impozitul reprezintã circa 42% din brut. Astfel, autoritãțile, fãră să greșeascã matematic, aratã cã 750 euro înseamnã doar 42% din 1.750 euro (1000 euro net și 750 euro taxe). "Mãcar în fața partenerilor de dialog din Europa de Vest ar trebui sã arate cã taxele reprezintã 75% din suma netã plãtitã angajaților", arat[ UNTRR.
Uniunea susține că Industria de transport rutier din România nu poate fi taxatã de 2 ori - o dată pentru amnistie și o datã pentru directiva detașãrii. Sectorul transporturilor rutiere va fi profund afectat de eventuala aplicare a prevederii întoarcerii acasã a camionului la 8 sãptãmâni începând cu februarie 2022, mãsura care afecteazã industria tocmai pentru cã România nu produce și nu exportã suficient în UE.
UNTRR solicitã Guvernului, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Finanțelor, Ministerului Transporturilor și Parlamentului sã ținã cont de toate aceste aspecte în transpunerea Directivei 1057/2020 și sã se consulte cu industria de transport rutier din România, pentru a menține competitivitatea acesteia la nivel european, deja profund afectatã de aplicarea prevederilor discriminatorii ale Pachetului mobilitate 1. Totodatã, UNTRR solicitã aplicarea unei amnistii fiscale pe subiectul reîncadrãrii diurnei ca venit salarial.
Uniunea Naționalã a Transportatorilor Rutieri din România reprezintă peste 16.000 de firme înscrise - operatori care efectueazã transporturi interne și internaționale de marfã și persoane.
