Principalele riscuri în traficul din România, potrivit unui studiu realizat de Poliția Română, sunt alcoolul, viteza, comportamentul agresiv, dar și utilizarea tehnologiei (apeluri, SMS, social media, camere video), riscuri enumerate de șoferii intervievați, dar tot ei sunt cei care recunosc că se comportă astfel.
Sentimentul de siguranță în trafic este unul dintre cei mai importante puncte de start în determinarea modului în care conducătorii auto români percep și evaluează traficul rutier în România, arată studiul realizat de Poliția Română. Astfel, aproximativ 48% din persoanele chestionate au declarat că se simt în siguranță, iar 52% au declarat contrariul, nivel apropiat de media ultimilor 10 ani, ceea ce arată faptul că sentimentul de nesiguranță în trafic al majorității șoferilor nu s-a îmbunătățit.
În schimb, mai mult de jumătate, mai exact 69% dintre participanții la acest studiu au declarat că respectă limita de viteză legală indiferent de viteza celorlalte mașini. Iar viteza crește, cu cât puterea motorului crește. Dacă facem un calcul, observăm că cel puțin 17% dintre repondenții studiului se simt în pericol în trafic, dar ei sunt primii care generează pericolul.
Poliția Română a prezentat, marți, rezultatele studiului "Atitudini sociale privind riscul în trafic 2018" și analiza comparativă a datelor din patru sondaje de opinie care au avut aceeași temă de cercetare, realizate în perioada 2008-2018. Una dintre concluzii este că utilizarea tehnologiei (vorbitul la telefon fără a folosi hands-free, trimiterea de SMS-uri, verificarea rețelelor sociale, ultilizarea aplicațiilor, a GPS-ului sau filmarea în timpul șofatului la volan) reprezintă un comportament riscant adoptat de aproape jumătate dintre șoferii români.
Potrivit Poliției Române, pe baza rezultatelor obținute în cele patru sondaje de opinie, primele trei realizate excusiv de Poliția Română în anii 2008, 2010 și 2014, iar al patrulea realizat în colaborare cu compania de cercetare sociologică Cult Market Research în 2018, a fost definitivată și o analiză comparativă a acestora, care urmărește schimbarea principalilor parametri privind atitudinile și siguranța în trafic din ultimii 10 ani.
Scopul studiilor a constat în descrierea atitudinilor șoferilor privind riscul în trafic, urmărindu-se în principal identificarea măsurii în care sunt respectate regulile de circulație de către aceștia, atitudinilor șoferilor față de măsurile de siguranță și reglementările de circulație, precum și a factorilor sociali și culturali care influențează comportamentul în trafic.
Chestionarul utilizat în 2018 a fost proiectat fiind luate în calcul următoarele teme generale: Percepția asupracaracteristicilor traficului rutier, Viteza în trafic, Atitudini și comportamente de risc în trafic, Portul centurii de siguranță, Consumul de alcool la volan și Agresivitatea în trafic.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.259 de șoferi activi (care în ultimele șase luni anterioare aplicării chestionarului au condus un autovehicul), prin intermediul anchetei sociologice telefonice cantitative (CATI). Colectarea datelor a avut loc pe parcursul lunii august.
Pentru stabilirea eșantionului a fost aleasă metoda cotelor legate, criteriile de selecție a subiecților fiind vârsta, sexul, mediul de rezidență, regiunea de dezvoltare și categoria de permis de conducere deținut.
În motivarea opiniei lor privind starea de nesiguranță resimțită, șoferii așază între principalii factori nerespectarea regulilor de circulație (61%), starea precară a drumurilor (47%) și faptul că mulți șoferi fac manevre riscante/conduc imprudent (43%).
"Este relevant faptul că nivelul cel mai ridicat de amenințare la adresa siguranței generale este dat de comportamentul în trafic al șoferilor, de relațiile în trafic dintre șoferi, respectiv dintre șofer și regula rutieră", spune Col (r) Costinl Tătuc, specialist în siguranță rutieră.
În intervalul dintre actualul studiu și cel precedent (2014), unii dintre factorii principali ai calității traficului rutier au avut, în percepția celor chestionați în 2018, evoluții diferite. Semnificativă este îmbunătățirea activității poliției rutiere, 37% dintre șoferii chestionați susținând această afirmație. Negativ sunt apreciate fluența traficului, starea drumurilor și comportamentul celorlalți șoferi.
Potrivit sursei citate, aproape 70% dintre participanții la studiu au declarat că respectă limita legală de viteză, indiferent de viteza de deplasare a celorlalte mașini. La acest capitol, cu cât puterea motorului autovehiculului este mai mare, cu atât frecvența depășirii limitei de viteză în trafic crește.
Șoferii chestionați tind să depășească viteza legală în special în afara localității și pe autostrăzi, cea mai frecventă justificare fiind executarea depășirilor în trafic. De asemenea, depășirea limitei de viteză pare să își găsească justificarea ziua, când drumul este liber sau când limita de viteză este evaluată ca fiind prea mică pentru categoria de drum pe care șoferul se deplasează.
În urma analizei comparative pe ultimii 10 ani, se constată o scădere procentuală a șoferilor care adaptează viteza mașinii proprii la cea a altor parteneri de trafic, în 2018 înregistrându-se un procent de 26%, comparativ cu 32% în 2008 și 2010, respectiv 30% în anul 2014.
Analiza comparativă 2008-2018 demonstrează o situație ușor îmbunătățită în 2018 în ceea ce privește depășirea limitei de viteză între localități sau pe autostradă.
Totodată, peste 80% dintre șoferii chestionați au declarat că poartă centura de siguranță în cea mai mare parte a timpului. Totuși, 13% utilizează centura de siguranță doar uneori, foarte rar sau niciodată atunci când conduc în localitate, în timp ce 5% când conduc în afara localității sau pe autostradă.
Majoritatea celor care tind să evite purtatul centurii de siguranță sunt bărbații, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, cei care dețin atestat de șofer profesionist și șoferii care conduc un autoturism cu motor cu o capacitate cilindrică mai mare.
De asemenea, în ultimii 10 ani, proporția șoferilor care nu poartă centura de siguranță a scăzut, inclusiv în ceea ce privește condusul în localități, unde de la 34% din șoferi care o purtau foarte rar, niciodată sau doar uneori în 2008, s-a ajuns la 13% în 2018.
"În același timp, atitudinile cu privire la purtarea centurii de siguranță s-au îmbunătățit de-a lungul ultimilor 10 ani. Din ce în ce mai puțini șoferi consideră că centura de siguranță nu este necesară în localitate, că incomodează sau că ar trebui să fie purtată în mod obligatoriu doar de către pasagerul din față", arată sursa citată.
Potrivit studiului, proporția șoferilor care declară că au condus după ce au consumat băuturi alcoolice este de aproximativ 9%, iar comparativ cu anii anteriori se înregistrează o scădere semnificativă, de la 29% în 2008 la 9% în 2018.
Cel mai frecvent motiv invocat a fost reprezentat de distanța mică pe care o aveau de parcurs (58%), în timp ce pentru 28% motivul a constat în convingerea că nu le este afectată capacitatea de conducere.
Referitor la agresiunile în trafic, șoferii români declară că, în ultimele 6 luni, s-au regăsit mai degrabă în ipostaza victimei decât a agresorului. Astfel, 71% dintre șoferii chestionați au declarat că au fost victime ale agresiunilor în trafic sub forma flash-urilor sau claxoanelor, acesta fiind și comportamentul agresiv recunoscut cel mai des de către șoferi, urmat de gesturi amenințătoare sau obscene - 47% și de agresiuni verbale - 40%.
Bărbații, tinerii cu vârste până în 25 de ani și conducătorii unui autoturism cu o capacitate cilindrică de 2.000 cm3 sau mai mare sunt cei care declară că adoptă, în cea mai mare măsură, comportamente agresive îndreptate împotriva celorlalți participanți la trafic.
Analiza comparativă realizată pe perioada ultimilor 10 ani demonstrează, totuși, o scădere ușoară a comportamentelor agresive în trafic.
De asemenea, majoritatea șoferilor chestionați (72%) consideră că prioritatea Poliției Rutiere ar trebui să fie sancționarea conducătorilor auto ce au consumat băuturi alcoolice, proporție susținută de percepția șoferilor, surprinsă în sondajele anterioare, conform căreia consumul de alcool reprezintă una dintre cele mai grave probleme care afectează siguranța traficului rutier. Următorul punct de intervenție a poliției, pe care șoferii îl consideră prioritar, vizează sancționarea conducătorilor auto care sunt agresivi în trafic.
"În ceea ce privește propriile comportamente care sunt în măsură să deranjeze traficul și pe ceilalți șoferi, aproximativ jumătate dintre persoanele chestionate admit că opresc/staționează într-un loc nepermis, ca urmare a subestimării potențialului de risc generat de o asemenea oprire și a prioritizării propriului interes", se mai arată în studiul prezentat de Poliția Română.
Următorul comportament de risc, ca frecvență, este condusul cât timp șoferul era obosit, adoptat de către 42%, pe fondul aceleiași motivații.
"Chiar dacă se admite faptul că utilizarea tehnologiei în timpul condusului are un impact foarte mare asupra capacității de concentrare a șoferilor la volan, aceasta tinde să devină un comportament de risc adoptat și de șoferii români. Concludent este faptul că 42% dintre șoferii intervievați afirmă că au adoptat cel puțin unul dintre comportamentele de risc tehnologic: vorbitul la telefon fără a folosi hands-free, trimiterea de SMS-uri, verificarea rețelelor sociale, utilizarea aplicațiilor, a GPS-ului sau filmarea în timp ce conduceau. Astfel, peste un sfert dintre șoferi (29%) au declarat că în ultimele 6 luni, în timp ce conduceau, au vorbit la telefon fără a folosi hands-free, 5% și-au verificat contul de Facebook, Instagram etc., 4% au purtat o conversație pe Facebook, Instagram, What's App și 1% s-au filmat în timp ce conduceau", arată sursa menționată.
Analiza comparativă demonstrează o scădere a proporției șoferilor care adoptă, în general, comportamente de risc în trafic, astfel încât se poate constata o îmbunătățire în ceea ce privește conștientizarea riscurilor la care se expun.
Alte comportamente au rămas, totuși, constante în ultimii 10 ani, cu mici variații: condusul în condiții de oboseală pentru șoferi, mâncatul la volan, efectuarea depășirilor la limită.
Studiul a fost realizat de compania de cercetare sociologică Cult Market Research și Poliția Română, prin Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, cu sprijinul Ursus Breweries.
