″Marja comercială în momentul de față la motorină este de circa 9%, ponderea costului aditivării motorinei este de 2-3%, reducerea la jumătate a acestora ar însemna o reducere a prețului de 5%, adică vom avea astăzi un preț mediu la motorina standard de 9,41 lei/litru cu TVA inclusă, nu de 9,91 lei/litru. La sfârșitul săptămânii viitoare vom avea în schimb la motorină prețul de astăzi″, semnalează președintele AEI, Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, soluția este prezentată de autorități ca fiind una mai echilibrată: nu mai controlezi direct prețul final și nici nu renunți la venituri fiscale, ci, în schimb, limitezi cât pot câștiga companiile pe lanțul de distribuție.
″La nivel de discurs, este măsura perfectă, statul nu „intervine brutal”, ci doar „corectează excesele”. În realitate, însă, nu corectează piața — ci o rearanjează în favoarea celor mai puternici″, arată Chisăliță.
El arată că susținătorii plafonării marjelor vin cu un argument intuitiv și popular: de ce ar trebui ca, într-o criză, companiile să își crească profiturile pe spatele consumatorilor?
″Măsura are câteva avantaje reale: limitează creșterile speculative pe lanțul de distribuție; păstrează funcționarea pieței (spre deosebire de plafonarea prețurilor); nu afectează direct veniturile bugetare (spre deosebire de reducerea accizelor). În plus, este ușor de vândut politic: nu lovești în piață, lovești în „lăcomie”.
Argumentul contra este iluzia că marjele pot fi „înghețate” fără consecințe. Problema este că marja nu este un simplu adaos arbitrar. Ea acoperă costuri logistice, riscuri, variații de aprovizionare, investiții. Când plafonezi marjele, nu elimini aceste realități — le comprimi artificial. Iar reacția pieței nu întârzie″, argumentează șeful AEI.
Astfel, companiile mari, integrate și cu putere de piață, au multiple modalități de a compensa:
• mută costurile pe alte produse;
• optimizează contabil marjele între subsidiare;
• negociază mai agresiv cu furnizorii mai mici;
• reduc costuri în zone mai puțin vizibile (calitate, servicii, investiții).
Pe scurt, se respectă regula pe hârtie și o ocolesc în practică.
În schimb, companiile mici nu au aceste opțiuni:
• au costuri fixe mai ridicate relativ;
• nu au putere de negociere;
• nu pot redistribui pierderile în alte segmente.
Rezultatul? Plafonarea marjelor devine un mecanism de selecție: întărește jucătorii mari și elimină concurența mică.
Exemplu tipic de distorsiune: Imaginați-vă două companii, una mare, integrată, cu rafinare, distribuție și retail, și una mică, independentă, care cumpără și revinde. Când marja este plafonată, compania mare își mută profitul în alte verigi ale lanțului; compania mică rămâne blocată exact în segmentul unde marja este limitată. Una se adaptează. Cealaltă dispare.
Consecința pe termen lung: mai puțină concurență, prețuri mai mari pe termen lung.
Paradoxul este că o măsură introdusă pentru „a proteja consumatorul” poate duce exact la opusul: mai puțini jucători pe piață; concentrare mai mare; putere de negociere crescută pentru cei rămași.
Iar când intervenția dispare, piața este mai puțin competitivă decât înainte. Și atunci prețurile cresc — dar fără să mai poți da vina pe „criză”″, conchide Chisăliță.
Guvernul va adopta, mâine, o ordonanță de urgență prin care să fie declarată situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și să fie stabilite măsuri de protejare a economiei și a populației pe durata acestei crize.
Pe durata situației de criză vor fi instituite măsuri de protecție aplicabile pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat instituirea situației de criză.
Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică, relevă viitorul sistem analizat de Profit.ro.
Exportul și/sau livrările intracomunitare de benzină și motorină vor putea fi realizate de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și al Ministerului Energiei.
Pe durata situației de criză, se reduce cantitatea de biocarburant din benzină pentru scăderea prețului final.
De asemenea, ministerele Finanțelor, Economiei, Energiei, împreună cu Consiliul Concurenței, vor monitoriza permanent piața și vor evalua orice alte măsuri care se impun.
Astfel, Guvernul va utiliza o bună parte din măsurile posibil a fi adoptate legal într-o criză petrolieră.
Acestea sunt prevăzute de Legea nr. 85/2018 privind constituirea și menținerea unor rezerve minime de țiței și/sau produse petroliere, care transpune Directiva UE în domeniu din 2009, HG nr. 795/2018 privind aprobarea Planului de urgență pentru gestionarea situațiilor de disfuncționalitate majoră în aprovizionarea cu țiței și/sau produse petroliere, a situațiilor de urgență deosebită și a situațiilor de criză locală, precum și Ordinul ministrului Energiei nr. 859 /2018 privind aprobarea Procedurilor de urgență cuprinzând măsurile necesare pentru aplicarea Planului de urgență pentru gestionarea situațiilor de disfuncționalitate majoră în aprovizionarea cu țiței și/sau produse petroliere, a situațiilor de urgență deosebită și a situațiilor de criză locală.
Printre măsurile posibile prevăzute de Procedurile de urgență menționate, pe care Guvernul NU intenționează să le aplice acum, se numără și introducerea de restricții de circulație pe baza numerelor de înmatriculare pare sau impare ale autovehiculelor, adică circulația alternativă a numerelor "cu soț", respectiv "fără soț", aplicată în comunism.
