"După ce România a irosit oportunitatea strategică de a conta real la masa deciziilor europene, autoanulându-și rolul energetic în cadrul Uniunii Europene și reducându-se la statutul de simplu exportator de gaze din Marea Neagră, asistăm la repetarea aceluiași tipar. Criza generată de Războiul din Golf a creat o nouă oportunitate strategică - diminuarea deficitului de kerosen la nivel european - însă România pare din nou incapabilă să gândească și să acționeze în logica interesului strategic, riscând să rateze încă o șansă majoră", apreciază specialistul, într-o analiză intitulată Europa rămâne fără kerosen. De ce România nu intră în joc?.
Strategia prezentată recent de Ministerul Energiei, de a crește exclusiv producția de motorină pentru piața internă prin rafinarea țițeiului din import, poate părea justificată în contextul unei crize sau al unui risc iminent privind aprovizionarea cu combustibili.
În condițiile în care autoritățile susțin că un astfel de scenariu nu există, această abordare pare limitată, relevă analiza de specialitate.
"Dintr-o perspectivă economică și strategică, ar fi mai oportună o orientare către producția de kerosen (combustibil de aviație) destinată pieței Uniunii Europene, concomitent cu creșterea cantității de motorină produsă pentru piața internă - un echilibru care depinde, desigur, de capacitățile tehnologice ale rafinăriilor din România", consideră Chisăliță.
Totodată, o astfel de strategie ar trebui să fie însoțită de un demers mai amplu de poziționare a României la nivelul Uniunii Europene, ca un pilon relevant în arhitectura de securitate energetică a regiunii, a adăugat acesta.
"Europa nu are o criză de petrol. Are o criză de kerosen rafinat în locul greșit. România nu poate salva Europa. Dar poate face ceva mai valoros: să devină nodul care ține în viață sud-estul continentului. Dacă România nu o face, nu este o problemă de resurse, ci de voință. Și, din nou, cel mai probabil va fi trecută la capitolul clasic: România a fost acolo, dar nu a contat", a adăugat specialistul.
Lipsa reluării livrărilor din Golful Persic poate genera în scurt timp anulări de zboruri și creșterea suplimentară a prețurilor la energie.
Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), avertizează acum că, în curând, vor fi anulate zboruri, dacă livrările de petrol din regiunea Golfului nu sunt reluate în următoarele săptămâni.
“Vom auzi, în scurt timp, despre curse aeriene anulate din cauza lipsei de combustibil […] Europa mai dispune, poate, de rezerve de combustibil suficiente pentru șase săptămâni”, a declarat acesta pentru AP News.
De regulă, aeroporturile și companiile aeriene dispun de rezerve de combustibil suficiente pentru aproximativ șase săptămâni, însă prelungirea conflictului din Iran a dus la epuizarea treptată a acestor stocuri suplimentare, în condițiile în care alți furnizori nu au capacitatea de a înlocui rapid livrările provenite din regiunea Golfului, arată BiziDay.
Industria aviatică este deja afectată, iar unele companii aeriene au început deja să taie din zborurile neprofitabile. Lufthansa a anunțat retragerea anticipată a 27 de aeronave mai vechi (CityLine), începând din weekend, invocând creșterea accelerată a prețurilor la kerosen (mai mult de dublu față de perioada dinaintea conflictului) și presiunile financiare. Inițial, închiderea operațiunilor CityLine era planificată pentru anul 2028.
Directorul AIE avertizează că această criză a combustibililor va avea consecințe majore asupra economiei globale, iar efectele vor fi resimțite în special prin creșteri semnificative ale prețurilor la carburanți, gaze și energie electrică.
Birol a avertizat anterior că criza energetică se va agrava în luna aprilie, pe măsură ce restricțiile privind aprovizionarea cu petrol se accentuează. Deja, prețul petrolului Brent a crescut cu peste 30% față de nivelul anterior conflictului, ceea ce a dus la majorarea costurilor pentru combustibil, gaze și energie electrică, iar specialiștii avertizează că efectele se vor resimți în întreaga economie globală, inclusiv prin inflație și încetinirea creșterii economice.
Acum două zile, organizația Airlines for Europe (A4E), care reprezintă mari companii precum Lufthansa sau EasyJet, solicitase măsuri urgente la nivel european privind o posibilă criză de combustibil pentru avioane – inclusiv achiziții comune de kerosen, menținerea unor rezerve dedicate și reducerea temporară a taxelor.
În acest context, la scurt timp, Comisia Europeană a transmis că, deși în prezent nu există riscul penuriei de kerosen, nu exclude această posibilitate “în viitorul apropiat”.
Claudio Galimberti, economist-șef la Rystad Energy, a declarat că situația companiilor aeriene depinde în mare măsură de cantitatea de petrol care va mai tranzita strâmtoarea.
”Situația ar putea deveni sistemică în următoarele trei-patru săptămâni, ceea ce ar putea duce la reduceri severe ale zborurilor în Europa începând chiar din lunile mai și iunie”, a spus el.
Traficul prin această rută maritimă strategică s-a oprit după ce Iranul a închis strâmtoarea în contextul războiului cu Statele Unite și Israel, ceea ce a dus la creșterea abruptă a prețurilor petrolului.
După ce negocierile de pace dintre Statele Unite și Iran au eșuat în weekend, Washingtonul a început o blocadă navală asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene din Strâmtoarea Ormuz, cu scopul de a reduce exporturile de petrol ale Iranului și de a crește presiunea asupra Teheranului.
Rico Luman, economist senior la ING, a avertizat că există numeroase semnale privind o posibilă penurie în săptămânile următoare dacă aprovizionarea nu se reia.
”Vedem deja nave care s-au oprit, ceea ce înseamnă că livrările din Orientul Mijlociu s-au întrerupt și trebuie găsite surse alternative”, a spus Luman.
ACI Europe, organizația care reprezintă aeroporturile din Uniunea Europeană, a avertizat săptămâna trecută că o penurie ar putea apărea în doar trei săptămâni, perturbând sezonul de vârf al călătoriilor și provocând ”impacturi economice severe”.
Mai multe state europene depind puternic de turismul estival. Potrivit ACI Europe, transportul aerian generează anual aproximativ 851 de miliarde de euro pentru economia europeană și susține circa 14 milioane de locuri de muncă.
Experții subliniază că problema este globală. Asia, care depinde puternic de livrările din Orientul Mijlociu, a început deja să resimtă efectele. Țări precum Vietnam și Thailanda se confruntă cu restricții în transportul aerian, iar aceste probleme se propagă și spre Europa.
Războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran, început pe 28 februarie, a împins prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril și a provocat un șoc energetic, companiile aeriene fiind printre cele mai afectate.
Prețul combustibilului pentru avioane a crescut cu 103% într-o singură lună, potrivit Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA).
În Statele Unite, prețul combustibilului pentru avioane aproape s-a dublat, de la 2,50 dolari pe galon pe 27 februarie la 4,88 dolari pe galon pe 2 aprilie.
Contractele futures pentru petrolul american West Texas Intermediate cu livrare în mai se tranzacționau marți dimineață la 92,13 dolari pe baril, în scădere cu 7%, iar petrolul Brent cu livrare în iunie era cotat la 95,10 dolari pe baril, în declin cu 4,29%.
Potrivit Rystad Energy, piețele au mizat inițial pe o rezolvare rapidă a crizei, însă blocada navală americană instituită în weekend sugerează că situația ar putea deveni de durată.
Experții amintesc că experiența conflictelor anterioare arată că, după primele opt sau nouă săptămâni, probabilitatea ca un război să devină prelungit crește semnificativ.
Companiile aeriene au început deja să reacționeze la criză. Unele au anulat zboruri și au redus estimările de profit.
Mai multe companii au anunțat deja majorări ale prețurilor biletelor. Transportatorul Aurigny, cu sediul pe insula Guernsey, a anunțat reducerea capacității pe anumite rute între aprilie și iunie și introducerea unei taxe temporare de 2 lire sterline pe bilet.
Compania scandinavă SAS a anulat 1.000 de zboruri în luna aprilie, iar directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, a declarat că operatorul ar putea reduce capacitatea și anula unele zboruri în sezonul de vară dacă penuria de combustibil persistă.
Directorul general al Wizz Air a avertizat încă din martie că profitul net al companiei pentru 2026 ar putea fi afectat cu aproximativ 50 de milioane de euro.
La rândul său, directorul comercial al Virgin Atlantic, Corneel Koster, a declarat pentru Financial Times că operatorul aerian va avea dificultăți în a obține profit în acest an, chiar și după introducerea unor suprataxe pentru combustibil.
”Indiferent ce se va întâmpla în Golf de acum înainte, o parte din perturbările prețurilor globale la energie vor rămâne”, a spus Koster.
Anterior, șeful IATA, organism care reprezintă companiile aeriene din întreaga lume, a declarat că revenirea la normal a aprovizionării cu combustibil pentru avioane va dura câteva luni, chiar dacă Iranul ar redeschide Strâmtoarea Ormuz.
