Bucureștiul ocupă locul 2 din 14 într-un clasament european pe segmentul transportului public, datorită tarifelor scăzute la biletele de călătorie, dar și ca urmare a densității stațiilor, arată concluziile raportului "Mobilitate durabilă în București. O evaluare bazată pe indicatori", întocmit de Greenpeace România.
Cu toate acestea, realizatorii cercetării susțin că municipalității îi lipsește un sistem integrat de achiziții de bilete, cum ar fi un card unic de transport public care să poată fi reîncărcat și utilizat pentru toate tipurile de moduri de transport public, scrie Agerpres.
"Locul doi ocupat de București în domeniul tematic al transportului public este rezultatul prețurilor atractive și al rețelei practice pentru utilizatori. Experiența arată că atragerea oamenilor spre utilizarea transportul public și menținerea participării la transportul public depinde de diverși factori precum tariful, acoperirea, frecvența, confortul și fiabilitatea (...) Prețurile biletelor sunt foarte rezonabile la 2,8 lei (ceea ce este egal cu 0,59 eurocenți) pentru o călătorie pe liniile urbane și preorășenești (care cuprinde două bilete a câte 1,3 lei, respectiv 1,5 lei). Acest tarif este rezonabil, chiar și dacă este ajustat ca pondere la cheltuielile pentru alimentația zilnică în București. Cu toate acestea, pasagerii trebuie să cumpere în mod regulat mai multe bilete atunci când folosesc transportul în comun. Astfel, deși Bucureștiul se află pe locul 2, îi lipsește integrarea diferitelor tipuri de sisteme de transport public (autobuz, metrou, urban și suburban). Pe de o parte, lipsesc stațiile intermodale, care combină diferite moduri de transport în comun, care sunt furnizate atât de operatori publici, cât și de cei privați; pe de altă parte, orașul nu oferă un sistem integrat de achiziție a biletelor. În acest sens, atractivitatea transportului public poate fi crescută", se menționează în raport.
Potrivit cercetării, cele mai bune practici pot fi găsite în Madrid, unde proprietatea publică Compania Municipală de Transport oferă o aplicație pentru dispozitive mobile, cunoscută sub numele de "MaaS Madrid", care oferă informații combinate ale transportului public cu noi servicii complementare de mijloace de transport utilizate în comun. "Acesta aduce toți furnizorii de servicii de mobilitate din Madrid într-un singur instrument, oferind astfel utilizatorilor un punct de contact pentru călătoriile cu mai multe mijloace de transport în comun", notează sursa citată.
În ceea ce privește managementul mobilității, raportul Greenpeace relevă faptul că Londra, Copenhaga și Amsterdam se clasează cel mai bine datorită combinației de taxe ridicate pe oră pentru parcare, sistemelor accesibile de utilizare în comun a bicicletelor, a disponibilității aplicațiilor de electro-mobilitate pentru smartphone-uri și schemelor de taxare a congestionării.
Pe de altă parte, Budapesta, Roma și București se află în partea inferioară a clasamentului din cauza cotei mari de vehicule motorizate personale, a costurilor reduse de parcare pe oră, a puținelor opțiuni de mobilitate, precum și a indicilor mari de congestionare.
În acest sens, datele centralizate arată că Roma, cu cea mai accesibilă parcare, are cea mai mare pondere a călătoriilor motorizate, urmată de București cu o pondere a călătoriilor motorizate de 48%. Totodată, Berlin, Bruxelles și Viena, cu o accesibilitate similară a parcării, au o pondere mai scăzută a modurilor de transport cu motor decât București.
Bucureștiul a fost comparat cu celelalte orașe în ceea ce privește transportul public, siguranța rutieră, calitatea aerului, managementul mobilității și mobilitatea activă, iar în ansamblu Capitala s-a clasat pe locul 13 din cele 14 orașe, pe baza punctajului obținut pentru fiecare indicator.
