Date oficiale ale Ministerului Transportului arată că viteza trenurilor de mărfuri pe căile ferate din România a fost anul trecut sub 17 kilometri pe oră, adică sub cea a trotinetelor electrice, care dezvoltă în medie o viteză de 20-25 kilometri pe oră, dar pot depăși chiar 40 km/h. Majoritatea trenurilor de călători nu depășesc nici ele cu mult viteza maximă a acestor trotinete.
Potrivit sursei citate, în 2018, CFR Marfă a transportat un volum total de marfă de 24,58 milioane de tone, iar viteza comercială de deplasare a trenurilor de marfă a fost de 16,8 km/h.
Din punct de vedere tehnic, cea mai mare viteză tehnică, de 48,09km/h, a unui marfar pe căile ferate din România ar putea fi pe ruta București-Constanța, dar în realitate pe această rută viteza comercială permisă pentru mărfuri este de 31,17 hm/h.
Din păcate, însă, nici cea mai mare viteză comercială permisă, de 33,65 km/h, pe ruta București-Urziceni-Galați, nu atinge viteza maximă a unei trotinete electrice.
Nici trenurile de călători nu stau mai bine la capitolul viteză, pentru că, potrivit datelor oficiale, niciun tren din România nu merge de regulă cu o viteză de 100 km/h.
Astfel, deși pe ruta București-Constanța viteza tehnică este de 100,90 km/h, viteza reală cu care circulă trenurile de călători este de 97,52 km/h.
Majoritatea trenurilor de călători au însă viteze mult mai mici, cuprinse între 45-66 km/h, așa cum reiese din tabelul de mai jos.
Datele de mai sus se reflectă și în percepția transportului cu trenul în cazul românilor, dintre care numai 8% consideră că rețeaua feroviară are o calitate bună.
De altfel, într-un raport din 2017 privind indicele de prformanță al transporturilor cu trenul în Uniunea Europeană, România se situează pe ultimul loc în privința calității și siguranței serviciilor.
Potrivit, federațiilor din domeniu, în țările occidentale ale Uniunii Europene, vitezele medii la trenurile de călători se situează între 120-160 km/h, în timp ce la trenurile de marfă sunt de 100-120 km/h.
