Președintele Iohannis a reclamat din nou la Curtea Constituțională legea care stabilește că radarul de tip pistol va fi utilizat doar la o distanță maximă de 10 metri de autovehiculele poliției rutiere, inscripționate și amplasate vizibil. Parlamentul tocmai a aprobat, din nou, luna trecută, proiectul de lege care stabilește utilizarea radarului de tip pistol. Proiectul fusese adoptat anul trecut, dar în urma sesizării președintelui Iohannis, Curtea Constituțională a stabilit că legea este neclară. La reexaminarea legii de către Parlament, din proiect a fost eliminată prevederea prin care orice tip de radar ar fi trebuit presemnalizat prin panouri de atenționare.
Acum, Iohannis a sesizat din nou proiectul reexaminat de Legislativ. Examinând legea adoptată de Parlament în forma în care aceasta a fost retrimisă la promulgare, șeful statului constată că anumite texte din legea criticată au fost eliminate deși acestea nu au făcut obiectul sesizării de neconstituționalitate și nici al controlului de constituționalitate, iar altele au fost modificate deși acestea nu au fost declarate neconstituționale și nu corespund vreunei necesități de recorelare cu celelalte dispoziții ale legii.
Parlamentul nu putea modifica dispozițiile declarate constituționale, susține Iohannis, și, în schimb, nu s-a conformat celor decise de Curte.
Proiectul fusese adoptat de Parlament la începutul lunii iulie anul trecut, în sesiune extraordinară. Președintele Iohannis a reclamat la scurt timp, însă, o serie de neclarități în textul de lege, precum și necorelarea cu noile prevederi privind achitarea, din 2019, a amenzii la jumătate în termen de 15 zile sau faptul că măsurile nu conduc la creșterea siguranței pe drumurile publice, cum propuneau autorii legii.
Curtea Constituțională a admis o parte din sesizarea șefului statului și a declarat proiectul neconstituțional.
Potrivit modificărilor adoptate anul trecut de Parlament, proiectul proiectul prevedea: ”În cazul utilizării dispozitivelor radar instalate pe autovehicule staționare sau pe suporții amenajărilor rutiere, ori a utilizării dispozitivelor radar tip pistol, este obligatorie presemnalizarea prezenței acestora în zona drumului public prin panouri de atenționare, postate mai înainte pe sensul de mers, cu minimum 500 metri în localitate și cu minimum 2.000 metri în afara localității, dar nu mai mult de 1.000 metri în localitate şi 4.000 metri în afara localităţii faţă de radar”.
Panourile de atenționare urmau a fi montate de către administratorul drumului public, la solicitarea poliției rutiere.
Această prevedere a fost eliminată din proiectul de lege.
Conform modificărilor aduse tot anul trecut de parlamentari Codului Rutier, radarele pistol ar fi trebuit instalate exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere și care sunt poziționate vizibil.
Totodată, proiectul prevedea că radarul de tip pistol nu va putea fi folosit mai departe de 10 metri de mașina poliției.
Parlamentul a menținut această obligație la adoptarea din nou a proiectului.
”Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanță maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile și însemnele distinctive, de către polițiști care nu poartă uniforme,cu înscrisuri și însemne distinctive conform alin. (l) şi care nu sunt amplasate în locuri vizibile”, stabilește acum proiectul adoptat din nou.
În forma reexaminată de Senat, textul nu mai preciza că autovehiculele cu însemnele poliției rutiere trebuie poziționate vizibil, dar în Camera Deputaților, care a dat marți votul final, a fost reintrodusă această precizare.
Potrivit expunerii de motive a inițiatorilor, “mare parte dintre lucrătorii de poliție rutieră sunt constrânși, pe linie ierarhică, să «colecteze», în termene bine definite, săptămânal sau lunar, așa numitele «norme de amenzi». Pentru a-și realiza «normele de amenzi», agenții constatatori utilizează aparate radar fixe sau mobile (așa numitele pistoale laser) instalate pe autovehicule fără însemnele poliției rutiere, în zone unde lipsesc indicatorele sau marcajele rutiere. Mai mult, chiar lucrătorii de poliție constatatori, în cele mai multe situații nu poartă, așa cum propriu statut îi obligă, uniforma de polițist, cu înscrisurile și însemnele respective”.
Autorii proiectului mai arată că ”mare parte a autovehiculelor utilizate în constatarea contravențiilor nu poartă înscrisurile și însemnele dinstinctive. Urmare a acestei stări de fapt, lucrătorii poliției rutiere se concentrează, în cea mai mare parte a acțiunilor lor, pe activitățile de constatare și aplicare de sancțiuni și minimizează sau chiar nu întreprind în nici un fel acțiuni de prevenție a producerii evenimentelor rutiere nedorite.”
