Euforia de pe piața germană, care a condus la creșteri importante ale vânzărilor de automobile electrice cu ajutorul unui program de tip Rabla, se va reduce, odată cu implementarea cele mai noi decizii luate de coaliția de guvernare, care a decis să limiteze bugetul subvențiilor.
Presa din Germania a publicat informații noi referitoare la o înțelegere a partidelor aflate la guvernare în această țară, referitor la reducerea subvenției acordate pentru automobilele electrice, în cadrul unui proces de restructurare a cheltuielilor bugetare. Potrivit publicației Handelsblatt, planul prevede reducerea sumei acordate de la 6.000 de euro, la 4.500 de euro, pentru mașinile cu un preț de listă de cel mult 40.000 de euro, și la 3000 de euro, pentru mașinile cu un preț de listă până la 65.000 de euro. În același timp, guvernul a stabilit să elimine complet subvenționarea automobilelor hibrid. Alte limitări vor fi introduse, inclusiv la prețul maxim pe care îl poate avea un automobil electric: 45.000 de euro. Companiile nu vor mai putea accesa subvenții pentru mașinile exclusiv electrice.
Dacă bugetul de 2,5 miliarde de euro alocat acestei subvenții se va încheia mai devreme de 2023, programul se va opri definitiv. Singurele măsuri care vor fi menținute vor fi cele referitoare la facilitățile fiscale, respectiv la impozitarea vehiculelor cu emisii zero.
CITEȘTE ȘI Mărirea și decăderea lui Herbert Diess, șeful VW Group, cel care a electrificat compania și a scos-o din scandalul Dieselgate. Concediu plăcut!”, urarea înainte de demisieGermania a fost una dintre țările care au introdus cel mai târziu subvenționarea achiziției de autombile electrice, astfel încât să stimuleze piața acestor mașini, iar acum presiunile energetice puse de războiul din Ucraina determină politicienii germani să renunțe primii la astfel de măsuri.
În prezent, România acordă cel mai mare sprijin guvernamental pentru cumnpărarea unui vehicule electric, suma depășind 10.000 de euro, în funcție de numărul de mașini vechi casate. Franța acord sume care se apropie de cea primită de clienții români, însă condițiile din această țară sunt mai restrictive și țin cont inclusiv de veniturile cumpărătorilor.