Compania va folosi o structură cu două clase de acțiuni, în care acțiunile deținute de Musk și de alți insideri vor avea de zece ori mai multe drepturi de vot decât acțiunile disponibile investitorilor obișnuiți.
Astfel, Musk va păstra peste 50% din controlul voturilor după listare, deși deține aproximativ 42,5% din capital.
Documentele arată că Musk va rămâne simultan director general, director tehnologic și președinte al consiliului de administrație al companiei spațiale. În practică, acesta va avea puterea de a numi sau elimina majoritatea directorilor și de a controla deciziile importante, inclusiv eventuale fuziuni sau achiziții, scrie News.ro
Reuters notează că acționarii vor avea și drepturi limitate de contestare în instanță. Investitorii vor renunța automat la dreptul la procese cu juriu și nu vor putea iniția acțiuni colective împotriva companiei, conducătorilor sau băncilor implicate în IPO. Litigiile vor fi soluționate prin arbitraj obligatoriu.
Structura este posibilă și datorită mutării în 2024 a încorporării companiei din Delaware în Texas, stat care a adoptat recent legi considerate mai favorabile conducerii companiilor și mai restrictive pentru investitori activiști.
Unii experți în guvernanță corporativă avertizează că modelul reduce drastic mecanismele clasice de control asupra managementului. Totuși, interesul investitorilor pentru companie rămâne extrem de ridicat, pe fondul poziției dominante a SpaceX în industria spațială și al reputației lui Musk de antreprenor capabil să genereze creșteri spectaculoase de valoare.
Oferta publică inițială a SpaceX ar putea deveni cea mai mare listare bursieră din istorie, compania vizând o evaluare de aproximativ 1,75 trilioane de dolari și atragerea a până la 75 de miliarde de dolari.
SpaceX a investit peste 15 miliarde de dolari în dezvoltarea rachetei de nouă generație Starship, un proiect-cheie pentru obiectivele sale comerciale și spațiale, printre care lansarea de sateliți și viitoare misiuni spre Lună și Marte, relatează Reuters.
Suma depășește cu mult costul dezvoltării rachetei Falcon 9, estimat la aproximativ 400 de milioane de dolari, evidențiind amploarea investiției într-un sistem complet reutilizabil, care ar putea transforma industria lansărilor spațiale.
Compania fondată de Elon Musk își propune să ajungă la mii de lansări anual, un obiectiv necesar pentru extinderea infrastructurii spațiale și pentru dezvoltarea unor sisteme de calcul bazate pe sateliți alimentați cu energie solară.
