După ce, în ianuarie anul trecut, fostul ministru al Agriculturii Petre Daea a vorbit, în Comisia pentru pescuit a PE, despre cormorani, având un discurs incoerent și nereușind să răspundă întrebărilor puse de europarlamentari, Senatul a adoptat în decembrie un proiect de lege, elaborat de PSD, care permite vânătoarea de cormorani. Acum, când și actualul ministru Oros consideră cormoranii un pericol pentru piscicultură, deputații din comisiile de specialitate au întocmit raport favorabil pentru votul final al proiectului în Camera Deputaților.
"Sunt o serie întreagă de restricții care vin din abordare conceptuală, a conceptului de natură protejată (...), dar sunt și momente în care îngrijorarea pescarilor este dincolo de puterea de rezistență. A se vedea populațiile de cormorani. Am discutat cu comisarul Vella, a văzut România. Pentru a fi expresiv, persuasiv, a fi convingător, i-am spus lui Vela că cormoranii în România fac baie în piscine. Atât de mulți. Nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât. Pun în pericol un sector alternativ și un sector complementar", declara ministrul Agriculturii, la începutul anului 2019, în fața europarlamentarilor.
"Vă spune un om care înțelege furtuna Brexitului, dar înțelege și furtuna pescarului în momentul în care el se află în raport cu natura și nu găsește soluții pe care să le folosească atunci când nevoia îl împinge și situația o dictează", a fost o altă declarație a lui Daea.
Ulterior, Petre Daea a postat pe Facebook un film cu un cormoran mâncând pești, după ce remarcile sale din Parlamentul European cu privire la pericolul reprezentat de aceștia au provocat ironii și controverse. "Priviți-l!", era mesajul care însoțea filmul.
Ulterior, în octombrie, mai mulți parlamentari PSD au inițiat proiectul de lege care permite vânătoarea cormoranului, mai exact a cormoranului mare, care nu doar că ocupă piscinele cetățenilor români, conform declarațiilor ministrului Daea, dar se face vinovat de pagube importante în producția piscicolă națională, potrivit opiniei aleșilor social-democrați.
Aceștia arată că directivele europene privind conservarea păsărilor sălbatice au condus la ”o exagerată creștere a populațiilor de cormorani în România, care au invadat zone din afara ariilor de creștere tradiționale (Delta Dunării și cursul Dunării), ajungând în regiuni unde nu erau întâlnite anterior”.
Pe teritoriul României sunt raportate trei specii de cormorani: cormoranul mare (Phalacrocorax carbo sinensis), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), cormoranul moțat (Phalacrocorax aristotelis).
Populația de cormoran mare este însă cea care a depășit cu mult valorile prevăzute directiva comunitară, susțin parlamentarii PSD, care subliniază că niciuna din metodele convenționale de alungare nu funcționează în cazul acestor păsări, ce se dovedesc extrem de inteligente și adaptabile.
”Cormoranii sunt păsări care se hrănesc exclusiv cu pește și produc daune considerabile fermelor de acvacultură, pescăriilor și apelor în general, ei neavând niciun dușman natural. Deși în țara noastră au fost utilizate o serie de metode alternative pentru protejarea producției din piscicultură împotriva cormoranilor: plase, tunuri cu gaze sau radiofrecvențe, laser, sperietori de ciori etc., aceste păsări, deosebit de inteligente, se obișnuiesc cu ele, se adaptează și nu se mai sperie, astfel că acest metode au devenit ineficiente”, afirmă inițiatorii propunerii legislative.
Mai mult, dincolo de afectarea directă a producției de pește, prin cantitățile mari prădate și consumate, cormoranii mari, potrivit parlamentarilor PSD, cauzează și ”instalarea stresului Ia pești, care are ca rezultat scăderea consumului de furaje și slaba metabolizare a acestora de către pești, ceea ce determină o creștere mică în greutate cu consecințe asupra realizării producției planificate”.
Astfel, în contextul în care România importă 80.000 tone de pește pentru asigurarea cererii din piață, pagubele provocate de cormorani sectorului piscicol se ridică la aproximativ 20.000 tone de pește anual, în timp ce producția din acvacultură înregistrată în ultimii ani este de aproximativ 12.000 tone de pește anual, potrivit datelor indicate de aleșii PSD.
Prin urmare, PSD a propus modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic, prin excluderea cormoranului mare din fauna sălbatică în cazul căreia vânătoarea este interzisă.
Potrivit formei adoptate de Senat, specia cormoranului mare va fi inclusă anexa nr.1, litera B. ”Păsări” din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006, respectiv în fauna sălbatică la care vânătoarea va fi permisă în perioada 1 septembrie - 28 februarie a fiecărui an.
Membrii comisiilor de specialitate din Camera Deputaților au dezbătut și ei recent proiectul și, pentru a fi siguri de eficiența propunerii, l-au amendat incluzând specia cormoranului mare și la anexa ”Specii de interes comunitar a căror vânătoare este permisă - Păsări” din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.
Decizia comisiilor de la Camera Deputaților vine după ce și actualul ministru al Agriculturii și Dezvoltării Regionale, Adrian Oros, a declarat, la scurt timp de la instalare, că problema cormoranilor este reală și că păsările respective afectează piscicultura. El s-a arătat totodată favorabil procedurilor în curs de modificare a legislației pentru a fi permisă din nou vânătoarea cormoranilor.
Proiectul urmează să primească votul final al Parlamentului în perioda următoare, iar dacă este promulgat de președintele Iohannis, pentru a putea intra în vigoare, toamna va deveni amenințătoare și poate chiar fatală pentru păsările protejate până acum.
