Cantitatea de lemn recoltată anul trecut a fost de 19,994 milioane metri cubi (volum brut) de lemn, cu 342.000 mc mai mare comparativ cu cea din 2020, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică.
Pe specii forestiere, rășinoasele au reprezentat 40,1% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 30,8%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) 11,3%, stejarul 10,1% și diverse specii moi (tei, salcie, plop etc) 7,7%, conform Agerpres.
Lemnul recoltat în anul 2021 a fost destinat în proporție de 96,4% persoanelor juridice atestate în activitatea de exploatare forestieră și în proporție de 3,6% persoanelor fizice care pot exploata lemn din pădurile pe care le au în proprietate.
„Conform Legii nr. 46/2008 – Codul silvic cu modificările și completările ulterioare, exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; prin excepție persoanele juridice și fizice pot exploata, fără atestare, un volum de maximum 20 mc/an din pădurile pe care le au în proprietate”, precizează INS.
Anul trecut, s-au recoltat 13,438 milioane mc de lemn din pădurile proprietate publică, reprezentând 67,2% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din pădurile proprietate privată (29%) și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (3,8%).
Comparativ cu anul 2020, volumul de lemn recoltat din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier a crescut cu 6,7%, cel din păduri proprietate publică a statului s-a majorat cu 9,1%, iar din pădurile proprietate privată a scăzut cu 8,7% și din păduri proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale cu 0,2% .
Produsele lemnoase principale au reprezentat, anul trecut, 71,1% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, produsele lemnoase secundare 21,1% și produsele lemnoase de igienă 7,8%.
Față de 2020, volumul de masă lemnoasă recoltată din produse secundare a crescut cu 5,7%, din produse principale cu aproape 0,8% și din produse de igienă cu 0,4%.
La nivelul regiunilor de dezvoltare, 25,5% din volumul total de masă lemnoasă s-a recoltat din regiunea Nord-Est, 24,3% din Centru, 12,9% din Nord-Vest, 12,2% din Vest, 10,7% din Sud-Muntenia, 7,3% din Sud-Vest Oltenia, 6,9% din Sud-Est și 0,2% din regiunea București-Ilfov.
Structura speciilor lemnoase recoltate la nivelul regiunilor de dezvoltare se prezintă astfel: rășinoasele au reprezentat majoritatea masei lemnoase recoltate în regiunile de dezvoltare Centru (58,6%), Nord-Est (54,5%), și Sud-Est (29,5%), stejarul în regiunea de dezvoltare București-Ilfov (40%) și fagul în regiunile de dezvoltare Vest (45%), Sud-Muntenia (29,4%), Sud-Vest-Oltenia (36,5%) și Nord-Vest (36,2%).
La nivel de județe, în anul 2021, cea mai mare cantitate de masă lemnoasă s-a recoltat în județul Suceava (10,6%), urmat de Harghita (8,8%), Neamț (6%) și Bacău (5,6%), iar cele mai mici cantități s-au recoltat în județul Giurgiu (aproximativ 0,6%), Olt, Ialomița și Brăila (aproximativ 0,4%), Teleorman, Ilfov, Constanța și Galați (0,3%).
Acțiunile de recoltare a arborilor din pădure, în vederea valorificării lemnului și pentru asigurarea condițiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor, s-au desfășurat prin executarea de tăieri. În anul 2021, s-au efectuat tăieri de conservare pe 54,9% din suprafața totală parcursă cu tăieri, tăieri de regenerare în codru pe 42,4%, tăieri de regenerare în crâng pe 2,4% și tăieri de substituiri-refacere a arboretelor slab productive și degradate pe 0,3%.
Suprafețele de pe care s-a recoltat în totalitate lemnul au fost cele cu tăieri rase (5,6% din suprafața parcursă cu tăieri de regenerare în codru), urmând ca suprafețele respective să fie reîmpădurite sau utilizate în alte scopuri silvice, subliniază INS.
