Culturile de legume și cereale ar putea fi irigate pe viitor în cinci comune din județ, pe perioada caniculei, când precipitațiile lipsesc, cu apă din rețeaua de canalizare, semi-epurată și distribuită către agricultori printr-o rețea de conducte și lacuri de acumulare.
La sediul Primăriei municipiului Buzău a avut loc o dezbatere cu tema "Proiect pilot privind utilizarea apei uzate din stația de epurarea municipiului Buzău, în vederea punerii în valoarea canalului gravitațional Iazul Morilor", proiect aflat în faza de studiu de prefezabilitate, scrie Agerpres.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
El se adresează comunelor Țintești, Smeeni, Gălbinași, Cilibia și C.A.Rosetti și prevede folosirea apei semi-epurate din stația de epurarea municipiului Buzău și a debitelor tranzitate de canalul Iazul Morilor, pentru irigarea a circa 30.000 de hectare de terenuri agricole.
"Uniunea Europeană a emis un regulament care ar fi trebuit să intre în vigoare până la data de 26 iunie 2023. Acest regulament se referă la implementarea unei legislații care să îți permită să utilizezi această apă uzată pentru irigații. Pentru proiecte pilot, cum este al nostru, se poate fără legislație. În ultimii patru ani cel puțin, în sudul municipiului Buzău s-a uscat tot, a apărut această idee de a folosi apa din stația de epurare unde consumăm peste 3.000 de MWh, iar această apă după ce o tratăm, o dăm pe 'apa sâmbetei' la propriu, 10 milioane de metri cubi de apă o dăm în râul Buzău, iar oamenii nu au o picătură de apă să irige. Încercăm să amenajăm un sistem de irigații pe 25.000-30.000 de hectare în partea de Bărăgan a municipiului, în cinci comune, plus terenul agricol al orașului. Cele 10 milioane de metri cubi vor fi suplimentate cu încă 2 milioane de metri cubi de apă", a declarat primarul municipiului Buzău, Constantin Toma.
Pentru a transporta apa uzată din stația de epurare către terenurile agricole, va trebui construită o rețea de canale și conducte subterane care vor traversa o cale ferată și vor fi amenajate două lacuri de acumulare. Execuția lucrărilor ar urma să înceapă într-un interval de aproximativ doi ani.
"Sistemul va fi sub presiune, cu conducte îngropate, cu ramificații la terenurile agricole, vor fi două lacuri de acumulare, unul în care facem o preepurare naturală, după care stocăm apa într-un lac mult mai mare de acumulare unde punem o stație de bază, de unde plecăm cu mai multe ramuri de conducte pentru a alimenta suprafețe cât mai mari. Studiul de prefezabilitate sperăm să îl terminăm la sfârșitul lunii august, după care va urma studiul de fezabilitate, proiectul tehnic și avizele cu execuția. Cam doi ani, doi ani și jumătate maxim de aici încolo", a adăugat specialistul în irigații, Nicolae Mărăcine.
În funcție de tipul culturilor agricole, apa va urma să fie distribuită pentru irigații cu concentrații mai mari sau mai mici de elemente nutritive, iar reducerea costurilor generată de eliminarea unei trepte de epurare ar putea reduce facturile consumatorilor racordați la sistemul de apă și canalizare. Vor fi amenajate și laboratoare pentru analiza apei.
"Intenția este de a renunța la o treaptă de tratare biologică în stația de epurare. Pentru noi va însemna o reducere masivă de costuri dat fiind faptul că această treaptă biologică consumă 30-40% din energia unei stații de epurare. În situația în care în urma unei trepte de tratare se constată că parametrii de ieșire nu sunt la nivelul la care trebuie să fie, apa se întoarce în proces până când parametrii devin corespunzători. Spre exemplu, dacă am cultură de porumb, pentru porumb pot avea concentrații mai mari de azot, fosfor, potasiu. Asta înseamnă că nu trebuie diluată apa care vine din stația de epurare. La roșii trebuie să am alți parametri ai apei cu care irig. În situația aceasta se va face o diluție astfel încât apa care se livrează pentru cultura respectivă să poată fie corespunzătoare cu cerințele culturii respective. Acest proiect ar însemna și o reducere a facturilor pentru că, în general, procesul de epurare este cel mai mare consumator dintr-un sistem centralizat de apă și canalizare", a precizat directorul Companiei de Apă Buzău, Simona Săvulescu.
Unul dintre agricultorii prezenți la dezbatere, Viorel Istrățoiu, a precizat că proiectul pilot este de bun augur, în situația în care, de la an la an, verile sunt din ce în ce mai sărace în precipitații, dar cantitatea de apă ce ar urma să fie distribuită către cele cinci comune nu ar fi de ajuns.
"Din calculul pe care l-am făcut, vine în jur de 40 de litri pe metrul pătrat o ploaie de vară. Nouă ne trebuie apă mai multă, cei 10 milioane de metri cubi ar ajunge fără probleme pentru comunele Gălbinași, Țintești, doar pentru două comune din cele cinci", a declarat Viorel Istrățoiu.
Proiectul pilot pentru amenajarea unui sistem de irigații în suprafață de peste 25.000 de hectare utilizând apa epurată provenită de la stația de epurare a municipiului Buzău este inspirat din Israel și Statele Unite ale Americii. Potrivit administrației locale, reutilizarea apelor uzate ar conduce la reducerea cheltuielilor asociate proceselor de epurare biologică, ce implică energie electrică, reducerea costurilor legate de deversarea apelor epurate în râul Buzău și sprijinirea agricultorilor cu apă, în perioadele în care se instalează seceta. Apa menajera devine astfel o sursă prețioasă pentru agricultură.
