România ar putea obține într-un an 30 de milioane de tone de porumb de pe două milioane de hectare de teren, după reabilitarea infrastructurii de irigații în anul 2027, echivalentul a ceea ce se produce în momentul de față la toate culturile de pe cele nouă milioane de hectare, susține ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.
25 iulie - Maraton Medika TV - Sanatatea Aparatului Urinar
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie
Lucrările la Canalul Siret-Bărăgan, un proiect început în anul 1986 pe râul Siret, între Barajul Călimănești și Lacul Dridu, care trebuia să aibă o lungime de 198 de kilometri, vor începe în luna septembrie pe aproximativ 33 de kilometri, în prezent fiind aprobat studiul de fezabilitate cu indicatorii tehnico-economici și lansată licitație pentru lucrări, a spus ministrul Agriculturii.
Construirea canalului Siret-Bărăgan urma să aducă beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigații în Bărăgan, reducerea riscului producerii de inundații în lunca Siretului și utilizarea sa ca rută pentru transportul naval de mărfuri. În anul 2012 se estima că pentru realizarea acestui proiect ar fi nevoie de o investiție de 3,5 miliarde de euro, iar finalizarea sa ar fi putut asigura irigarea a 10% din terenul agricol al României. Acesta, însă, a intrat într-un proces de degradare continuă a lucrărilor aflate în diverse faze de execuție, fiind necesară intervenția de urgență prin lucrări de reabilitare, modernizare și punere în valoare. În acest sens, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) consideră oportună demararea lucrărilor de execuție la Canal magistral Siret - Bărăgan, scrie Adevărul.
"Practic, în septembrie, încep lucrările pentru primii 33 de kilometri de canal, iar perioada de execuție este de trei ani. Dacă vor fi asigurate resursele financiare de la bugetul de stat, eu cred că finalizarea canalului poate să fie până în 2030, adică unirea cu Dridu. Canalul Siret-Bărăgan va mai aduce un plus față de cele 2,2 milioane hectare prevăzute în programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigații de aproape 380.000 de hectare, dar, mai mult de atât, la două amenajări care vor fi alimentate gravitațional din Siret-Bărăgan nu mai trebuie să pompăm în treapta patru și cinci de la Dunăre. Canalul Siret-Bărăgan dacă va fi finalizat în totalitate ar putea deservi în jur de 600.000 de hectare. Canalul este prevăzut în continuare pe același cote, inclusiv de transport. Costurile estimate în prezent pentru finalizarea Canalului Siret-Bărăgan sunt de aproape 800 de milioane de euro, până la unirea cu Dridu", a adăugat șeful MADR.
Potrivit sursei citate, prin Planul Strategic (PS) pe Politica Agricolă Comună (PAC) 2023-2027 se mai pot face investiții pentru realizarea de amenajări locale de irigații ceea ce ar mai aduce un plus la suprafața care ar putea fi irigată.
"Noi am prins în Programul Strategic o sumă de 100 de milioane de euro și pentru realizarea de amenajări locale din toate sursele de apă care sunt atât ale Apelor Române, cât și alte surse, pe care fermierii și le-au constituit prin bazine de retenție, adică de aprovizionare. Sunt proiecte de câte 500.000 euro, este lansată această sesiune. De asemenea, aproape 300.000 de hectare în România se irigă și din canalele de desecare, unde Ministerul Agriculturii subvenționează și motorina și curentul pentru irigare. Practic, dacă vom avea un sistem de irigații funcțional pe 2,2 milioane ha în 2027, plus Canalul Siret-Bărăgan, plus amenajările locale, plus irigarea prin desecare, întreaga suprafață care poate fi irigată se duce spre 3 milioane de hectare. În prezent, suprafața agricolă care poate fi irigată se ridică la 1,6 milioane de hectare și avem peste 2.500 de kilometri de canale pline cu apă", a mai spus Florin Barbu.
