Premierul Marcel Ciolacu anunță că Austria și-a flexibilizat poziția în ceea ce privește spațiul Schengen și este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România.
”Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene”, explică șeful Guvernului.
El a adăugat că ministrul român de Interne are mandat să ducă negocierile la bun sfârșit.
”Am făcut eforturi mari în ultimele luni să ajungem în acest punct și le sunt recunoscător tuturor celor care au luptat pentru România. Ministrul Predoiu are mandat să se vadă cu ministrul de Interne austriac și să ducă negocierile la bun sfârșit. După ani de zile de așteptări, vom realiza împreună și acest vis! România merită în Schengen!”, a transmis Ciolacu.
Presa de la Viena relatează, de asemenea, citând surse oficiale, că ministrul austriac de Interne a transmis o ofertă „Air-Schengen” către București, prin care acceptă ridicarea controalelor în aeroporturi dacă sunt întărite și mai mult procedurile de verificare și dacă România acceptă să primească refugiați, în principal afgani și sirieni, pentru a degreva Austria de această sarcină.
”Pasagerii companiilor aeriene din România și Bulgaria nu mai trebuie să treacă prin controlul pașapoartelor atunci când zboară în interiorul UE, conform ofertei. Negocierile sunt programate să aibă loc marți în Slovenia", este relatat.
Frontierele terestre și-ar păstra statutul actual, ceea ce înseamnă că pentru transportatorii rutieri de marfă nu va exista o îmbunătățire a situației.
Dintr-o perspectivă pur juridică, planul nu prezintă probleme, spune avocatul Walter Obwexer de la Universitatea din Innsbruck. Acceptarea solicitanților de azil este compatibilă cu dreptul Uniunii: „Codul frontierelor Schengen permite desființarea treptată a controalelor personale la frontierele interne. Deci în aeroporturi, de exemplu.”
Cel care a anunțat mai întâi noul eșec a fost ministrul de Interne al Bulgariei, Kalin Stoianov, care a spus că cele două țări sunt în continuare tratate “la pachet”, în special în fața opoziției Austriei și Olandei. Kalin Stoianov, proaspăt în postul de ministru de interne, s-a declarat însă “optimist” și a spus că a avut contacte cu Cătălin Predoiu pentru o strategie comună.
Ba chiar s-a aflat, în culise, că unii oficiali au fost iritați de faptul că cererea Bulgariei și României s-a aflat pe ordinea de zi, mai ales că unul dintre oponenții principali ai primirii României în Schengen, Olanda, nu are încă un guvern funcțional, după ce partidul de extremă dreaptă a lui Geert Wilder a obținut cele mai multe locuri la ultimele alegeri parlamentare.
Parlamentul European ceruse deja încă din decembrie 2018 ca România și Bulgaria să fie cooptate în spațiul Schengen, urmat de Comisia Europeană în noiembrie 2022. Sigur, nu toată lumea în Parlament este de acord, iar Comisia UE nu a făcut decât o recomandare, Comisia fiind în realitate executivul Uniunii. Decizia finală nu îi aparține, așadar, Comisiei, iar Parlamentul UE a făcut la rândul lui doar o recomandare.
Decizia finală le aparține capitalelor țărilor membre ale zonei Schengen, din care fac parte 22 de țări ale UE, dar și Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein.
Promisiunile sunt vechi. Tot în decembrie 2018, simultan cu recomandarea Parlamentului European, președintele de atunci al Comisiei UE, Jean-Claude Juncker, i-a făcut aceeași promisiune Vioricăi Dăncilă, șefa guvernului român la vremea respective.
