România se situează pe locul 24 din 28 în UE privind percepția asupra gradului de corupție în 2018, având cu un punct mai puțin – 47 – față de 2017, urcând o poziție și devansând Grecia, se arată într-un raport al Organizației nonguvernamentale anticorupție Transparency International.
La nivel global, România ocupă locul 61 din 180 de țări analizate, scrie News.ro.
Raportul Transparency International privind Indicele de Percepție a Corupției (IPC) la nivel global analizează corupția din sectorul public, așa cum este percepută de mediul de afaceri și de experți independenți din 180 de țări. Scorul este unul de la 0 la 100 pentru fiecare țară, 0 fiind „foarte corupt” iar 100 „foarte curat”.
Deși România și Bulgaria (care se află pe ultimul loc din UE, cu 42 de puncte) au făcut progrese în ultimii ani, ambele țări au înregistrat o scădere de un punct într-un an în care au avut loc un scandal imens privind corupția în Bulgaria și proteste masive anticorupție în România, se arată în raport.
În plus, atât România, cât și Bulgaria sunt monitorizate prin Mecanismul de Cooperare și Verificare al UE, care monitorizează dacă țările îndeplinesc reformele anticorupție și judiciare la care s-au angajat la aderarea la blocul european. În ciuda acestui fapt, niciuna din cele două țări nu a făcut progrese semnificative în acest sens, este precizat în raport.
În afară de Grecia și Bulgaria, singura țară cu un punctaj mai slab decât al României este Ungaria, cu 46 de puncte.
Danemarca și Noua Zeelandă ocupă primele locuri la nivel mondial cu 88, respectiv 87 de puncte fiecare. Ultimul loc este ocupat de Somalia cu 10 puncte, deasupra ei situându-se Sudanul de Sud și Siria cu 13 puncte fiecare. Regiunea cu cele mai mari punctaje este Europa de Vest și Uniunea Europeană, cu o medie de 66 de puncte, iar regiunile cu cele mai scăzute punctaje sunt Africa Sub-Sahariană (medie de 32 de puncte) și Estul Europei și Asia Centrală (medie de 35 de puncte).
Mai mult de două treimi dintre țări au scoruri de sub 50 de puncte, media globală fiind de 43. Din 2012, doar 20 de țări și-au îmbunătățit semnificativ scorul, printre care Estonia și Coasta de Fildeș, iar la alte 16 situația s-a înrăutățit semnificativ, precum în Australia, Chile și Malta.
Dintre primele 20 de țări, 14 sunt din Europa de Vest și Uniunea Europeană. Danemarca este urmată îndeaproape de Finlanda, Suedia și Elveția, toate cu un punctaj de 85.
Datele, examinate alături de studii privind starea democrațiilor, arată că există o legătură între nivelul corupției și sănătatea unei democrații. Democrațiile complete au o medie de 75 de puncte, în timp ce la democrațiile „defecte” media este 49 de puncte. Regimurile hibride – care au tendințe spre totalitarism – au media de 35 de puncte. Regimurile autoritare au cel mai scăzut punctaj, cu o medie de 30 de puncte.
Ca exemplu pentru acest tipar, punctajele din Ungaria și Turcia au scăzut cu opt, respectiv nouă puncte în ultimii cinci ani. În același timp, Turcia a fost retrogradată de la o țară „parțial liberă” la o țară care „nu este liberă”.
În paralel, Ungaria a înregistrat cel mai scăzut punctaj pentru drepturile politice de la căderea comunismului în 1989. Aceste punctaje arată deteriorarea statului de drept și a instituțiilor democratice.
SUA au pierdut patru puncte față de 2017, ajungând la 71 și ieșind astfel din primele 20 de țări în clasament pentru prima oară din 2011.
