Numărul cetățenilor străini (non-UE) cu drept de angajare valabil în România este indicat de ultimele date, analizate de Profit.ro, la 84.218 persoane, în creștere cu circa 10.000 de persoane în mai puțin de 1 an, în contextul în care Guvernul a permis, în ultimii 3 ani, contingente de câte 100.000 de muncitori străini, constatând însă că mulți dintre ei nu rămân în România, ci pleacă la muncă în alte țări din UE.
De ce este important: Guvernul a stabilit, în decembrie, un contingent de 100.000 de muncitori străini care pot fi admiși în 2024 pe piața muncii din România, după ce inițial lua în calcul un contingent de 140.000 de lucrători străini. O astfel de cotă ar fi reprezentat o creștere substanțială față de nivelul de 100.000 stabilit pentru anii 2022 și 2023. Revizuirea propunerii Guvernului a venit după ce Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) a anunțat că nu a fost epuizat contingentul de 100.000 de muncitori străini decis de autorități pentru 2023 și doar aproximativ jumătate dintre aceștia au fost aduși, în realitate, în România.
Pe de altă parte, rata cumulată de respingere a vizelor de lungă ședere pentru muncitorii străini care vor să se angajeze în România a ajuns în 2023 la aproape 30%, procent dublu față de anul 2022, potrivit datelor oficiale analizate de Profit.ro. Printre motivele refuzului s-au numărat lipsa documentelor care să ateste cunoașterea profesiilor, necunoșterea limbii engleze sau chiar suspiciuni de trafic de persoane sau risc la adresa securității naționale.
Date oficiale indică faptul că la finele lunii august numărul cetățenilor străini (non-UE) cu drept de angajare valabil era de 84.218 persoane, dintre care 73.077 - bărbați, iar 11.141 - femei.
Majoritatea muncitorilor străini privin din Nepal (20.636), urmați de cei din Sri Lanka (16.115), India (8.306), Bangladesh (6.298) și Turcia (6.240).
În decembrie anul trecut, când Guvernul a stabilit contingentul de muncitori străini permis pentru 2024, datele comunicate de Inspectoratul General pentru Imigrări indicau că numărul străini cu permis de ședere în scop de angajare, detașare sau activități dependente, aflați pe teritoriul României, era de 72.337 la data de 30 septembrie 2023.
Ca urmare, în decurs de mai puțin de 1 an, numărul muncitorilor străini activi a crescut, din septembrie 2023 până în august 2024, cu circa 10.000 de persoane.
Tot conform datelor comunicate de către Inspectoratul General pentru Imigrări, anul trecut, până la data de 9 octombrie, fuseseră eliberate 80.375 avize de angajare/detașare, fiind totodată în curs de soluționare alte 9.748 de solicitări.Totodată, în anul 2022 au fost eliberate 108.885 avize de angajare, iar în anul 2021 au fost eliberate 49.954 avize de angajare/detașare. Ca atare, în 2021, 2022 și 2023 ani au fost eliberate cel puțin 240.000 de permise de muncă pentru străini.
Guvernul arăta anul trecut că cei 100.000 de străini care ar putea fi încadrați în muncă sau detașați în România, în anul 2024, la un singur angajator, în baza avizelor de angajare/detașare, ar reprezenta aproximativ 1,30% (față de 1,82% cât ar fi reprezentat 140.000 de muncitori) din numărul persoanelor ocupate în trimestrul II al anului 2023, care era, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, de 7.689.883 persoane..
Datele par să confirme astfel constatările autorităților din Bulgaria și România (ambele noi membre ale zonei europene de liberă călătorie Schengen), care se plâng tot mai frecvent de faptul că până la 40% dintre lucrători nu își încheie termenele contractelor înainte de a pleca în Europa de Vest.
Ca dovadă, anul acesta, cifrele Centrului de Cazare a Străinilor Luați în Custodie Publică Arad, unde doar în primul semestru au ajuns 400 de migranți, arată că majoritatea străinilor care sunt expulzați vin în România cu viză de angajare, însă apoi sunt prinși când încearcă să treacă ilegal granița în Spațiul Schengen pentru a ajunge în țări din vestul continentului.
Dacă însă, pe de o parte, România a ajuns să angajeze mii de șoferi de TIR din Filipine, respectiv personal pentru îngrijirea bătrânilor din căminele specializate, unii antreprenori renunță la serviciile muncitorilor din Asia, acuzând diferențe culturale mari față de angajații români.
